Gargara cu anticoruptie

Alianta Dreptate si Adevar a ajuns la putere din doua mari cauze. Una a fost saturatia electoratului fata de PSD-ul „arogantului” si-al baronilor locali (care au ramas in constiinta publica in pofida incercarilor fostului partid de guvernamant de-a scapa de eticheta asta retragandu-i din primele linii si pitindu-i care pe unde). A doua a fost retorica impotriva coruptiei. Reprezentantii Aliantei n-au scapat absolut nici un prilej (iar atunci cand prilejul n-a existat l-au creat) pentru a infiera acest fenomen si-a invinui PSD ca il accepta, ba chiar ca-l patroneaza. Intr-o proportie covarsitoare, stampilarea buletinelor in dreptul listelor PNL-PD a insemnat, de fapt un vot impotriva PSD si impotriva coruptiei.
Dupa preluarea puterii si cooptarea la guvernare a UDMR si Partidului Conservator, fosti aliati ai PSD, retorica anticoruptie continuat, cu seful statului si ministrul Justitiei ca primi solisti, acompaniati de politicieni, procurori, analisti oranj, ziaristi oranj s.a.m.d. Au inceput, prin vara, si pelerinajele la Parchet ale unor fete – putine si astea – care aveau lipite pe frunti etichete de insi dubiosi, cu averi si relatii ce starneau invidii. Oricum, n-a fost pura intamplare faptul ca unii il suparasera ba pe noul sef de la Cotroceni (cazul Patriciu, de pilda), ba deranjasera alte afaceri, ba erau prea cunoscuti drept mari sforari. Au fost atunci saptamani in care anticoruptia devenise un show, sa nu zic un circ: aproape zilnic, ziaristii si cameramanii erau instiintati de demnitarii si inaltii functionari dornici sa apara la televizor si prin ziare ca la ora cutare la Parchetul cutare va fi adus un peste gras. Asa isi inchipuiau regizorii acestui show ca poporul poate fi facut sa jubileze si sa-i adore, ca mari anticorupti. Numai ca…
Numai ca din tot show-ul asta s-a cam ales praful. In afara de plimbarile la Parchet nu s-a intamplat mai nimic. Ba si astea au incetat, probabil fiindca s-au plictisit actorii desemnati sa joace respectivele roluri. Cazurile in care autoritatile facusera atata tam-tam au fost treptat trecute sub tacere (a se vedea, de exemplu, „RAFO-Jafo”, despre care nu se mai pomeneste nimic) si, poate chiar mai important, nu s-a auzit nici macar de vreun leu vechi recuperat din imensele prejudicii care, ni s-a spus, au fost aduse statului. S-a vorbit despre intentia de a bloca niste conturi din strainatate, insa, dupa cum s-a prezentat informatia asta a sunat mai degraba a avertizare a celor ce le poseda: „Vedeti ca vrem sa cerem blocarea unor conturi din Elvetia; care aveti pe-acolo, mutati banii!”. Or, am mai scris, lupta anticoruptie, cea adevarata, are doua scopuri: pedepsirea celor vinovati – corupatori si corupti – si recuperarea prejudiciilor. Noua „cruciada” n-a atins nici unul. Nu exista nici un vinovat pedepsit si nici un prejudiciu recuperat. Ba, s-a intamplat ca pana si declaratiile si-au pierdut o buna doza din batosenie. Chiar presedintele Basescu a trecut de la discursurile impotriva marii coruptii la infierarea celei mici, decretand ca asta e principala problema si invinovatind nu doar pe micii corupti (medici, functionari , profesori), ci si populatia!
Rezultatul? Potrivit unui studiu pe 2005 al organizatiei Transparency International, dat publicitatii acum vreo doua-trei zile, Romania este cea mai corupta tara dintre cele candidate sau membre ale Uniunii Europene si pe unul din ultimele locuri la nivel mondial in ceea ce priveste „rezistenta la coruptie”. O enumerare a statelor mai mai putin corupte decat tara noastra este, cred, edificatoare: Surinam, Lesotho, Burkina Faso, Seychelles… Pana si Cuba lui Fidel Castro sta mai bine!
Concluzia autorilor studiului este ca in Romania acest an a reprezentat unul al esecului in lupta anticoruptie. Sunt curios care va fi replica domnilor guvernanti. Vor spune cumva ca reprezentantii organizatiei internationale au fost platiti de PSD sau de PRM sa dea acest verdict? Sau vor continua sa nu aiba nici o reactie, ca pana acum, in ideea ca se va uita si asta?