Singurul ofertant in cursa privatizarii

Anuntata inca din vara ca va fi scoasa din nou la privatizare, societatea brasoveana RULMENTUL SA se afla pe ultima suta de metri in procesul mult asteptat al privatizarii. Privita cu incredere de conducerea societatii, si cu pesimism de reprezentantul sindicatului uzinei brasovene, privatizarea societatii a trezit interesul investitorilor romani, dar si al celor straini. Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului si-a propus sa vanda actiunile catre un investitor strategic, care sa relanseze societatea, si l-a gasit – este consortiul format din UZUC SA Ploiesti si INDUSTRIAL GP Bucuresti. Cine sunt acestia, cine se afla in spatele afacerii, ce fac si ce isi propune consortiul sau ce ii asteapta pe cei de la RULMENTUL SA Brasov, va dezvaluim in articolul de astazi, urmare a interviului in exclusivitate acordat ziarului nostru de catre Stefan Vuza – nume tot mai des rostit in topul industriasilor romani.

Tex: Cine este in fapt consortiul alcatuit de UZUC SA Ploiesti si INDUSTRIAL GP Bucuresti?
R: UZUC SA Ploiesti este societate membra a SCR Grup (Serviciile Comerciale Romane) – cel mai puternic grup financiar industrial, cu capital integral romanesc. Grupul detine 8 societati de productie, structurate in 5 divizii industriale: constructii de masini, echipamente speciale, industrie usoara, industrie chimica, industria celulozei si hartiei. In portofoliul sau se afla: Contactoare SA Buzau, Sinterom SA Cluj-Napoca, Caromet SA Caransebes, Iasitex SA Iasi, Nova Textile Bumbac Pitesti, Chimcomplex SA Borzesti si Somes SA Dej.
Parteneriatul nostru cu INDUSTRIAL GP Bucuresti isi propune in plan strategic rentabilizarea societatii RULMENTUL SA Brasov – societatea de care suntem interesati direct si pentru care ne-am exprimat intentia ferma si definitiva de preluare. Detinem experienta necesara, avem cunostintele si managementul pentru a aduce RULMENTUL Brasov pe profit. Suntem hotarati in atingerea obiectivului nostru. Fabrica are potential si poate fi rentabilizata, are dotarea necesara si resurse umane. Mai are nevoie de resurse financiare pentru capital de lucru, pentru investitii in echipamente si tehnologii de inalta performanta, resurse ce pot fi asigurate de catre investitori. Marca URB – renumita in intreaga lume, poate redeveni lider de piata interna si competitor serios pe piata externa, si nu ne gandim numai la piata libera europeana.
Tex: De ce interes pentru uzina brasoveana? Sunt 3.000 de angajati, datorii de mii de miliarde – iata doar cateva dintre cauzele care ar pune pe fuga orice investitor. Veti proceda la disponibilizari?
R: RULMENTUL SA Brasov a fost una dintre intreprinderile de elita ale industriei romanesti, si dorinta noastra este sa redevina ceea ce a fost, avand un personal cu grad inalt de calificare, specialisti de prima mana, oameni cu realizari exceptionale, care, in ciuda greutatilor intampinate – de aproape 10 ani se zbate pentru privatizare – au reusit sa pastreze traditia acestei fabricatii de inalta tehnicitate. Impasul in care se gaseste astazi, se datoreaza, in principal, lipsei capitalului, capital pe care Grupul nostru il poate asigura. Avem convingerea ca, impreuna, vom face ca marca URB sa dainuie peste timp.
Una dintre problemele aparute la privatizare o reprezinta negocierea cu sindicatele pentru pastrarea personalului. La RULMENTUL SA Brasov problema nu este personalul. La ora actuala capacitatea fabricii este utilizata doar in proportie de 60%. Ceea ce ne propunem este sa atingem un grad de acoperire cu comenzi de minim 85% si pentru aceasta este nevoie de implicarea intregului personal, prin urmare noi nu dorim disponibilizari, scopul nostru fiind de crestere a productiei.
Tex: Ce inseamna intrarea unui gigant industrial intr-un grup de firme precum SCR? Sindicatul uzinei brasovene, prin vocea liderului sau, si-a exprimat nedumerirea privind capabilitatea consortiului ramas singur in cursa, de a face fata problemelor RULMENTUL. Este sau nu o „palarie” prea mare pentru dvs.?
R: Grupul SCR are in componenta, la momentul actual, doua societati cu cifre de afaceri comparabile cu ale RULMENTUL SA Brasov, deci avem experienta de actiune pe palierul acestor cifre de afaceri. Grupul nostru detine experienta rentabilizarii societatilor aflate in dificultate la momentul privatizarii, indiferent de marimea si specificul activitatii acestora. Deviza Grupului este Managementul Conteaza! si fiecare privatizare a fost un adevarat succes si s-a demonstrat, inca o data, ca si investitorii autohtoni au cunostintele, dorinta si puterea de a reusi. Ne intereseaza aceasta fabrica si, daca negocierile vor decurge bine, vom aduce RULMENTUL SA Brasov in randul societatilor performante.
Chiar si numai in plan istoric este important sa ne amintim ca productia de rulmenti grei in Romania a fost inceputa la UZUC SA Ploiesti, cu multe zeci de ani in urma, primul nucleu cu care s-a inceput productia la Uzina de Rulmenti Grei Ploiesti (Timken) fiind transferat de la UZUC SA.
Experienta noastra in privatizari este un atu in plus. Stim foarte bine ce avem de facut. Prin consortiul format, suntem un investitor serios, al carui interes este aducerea pe profit a societatii in care investim. Experienta noastra o dovedeste, toate societatile din Grupul SCR produc astazi in conditii de maxima eficienta si exporta peste 52% din productia totala, in peste 25 de tari, la standarde de calitate internationale. In toate entitatile Grupului s-a pastrat obiectul principal de activitate si nu s-a inchis nici o capacitate de productie, nu s-a vandut nici un activ. Nici o societate nu a fost falimentata sau vanduta ulterior. Grupul are, in prezent, un numar de 7.000 de angajati si cu cifra de afaceri de peste 150 milioane de EURO. Fabricile din Grup nu inregistreaza nici o datorie fata de bugete, furnizori, banci, respectand toate obligatiile din contractele colective de munca fata de salariati. In ceea ce priveste programele de investitii asumate la privatizare, SCR Grup si-a respectat toate obligatiile, atat in investitiile tehnologice, cat si de mediu.
Tex: Care sunt atuurile societatii RULMENTUL Brasov?
R: Forta de munca cu grad inalt de calificare, dotare care poate asigura calitatea produselor ceruta de normele de calitate interne si internationale, clienti traditionali cu vechime de peste 30 de ani, URB – garantie a calitatii produselor pe plan international, marca de traditie in fabricarea rulmentilor.
Tex: Ce ar insemna reluarea privatizarii pentru RULMENTUL? Altfel spus, cine are de castigat din aceasta?
R: Raspunsul este unul singur: amanarea privatizarii RULMENTUL Brasov inseamna pierdere pe toate planurile. Nimeni nu are de castigat, toti ar avea doar de pierdut. Statul – pentru ca nu si-ar recupera datoriile si nu ar grabi procesul de incasare a obligatiilor bugetare, dar mai ales salariatii si familiile acestora – pentru ca si-ar pierde locurile de munca si increderea in viitorul fabricatiei de rulmenti. Si, nu in ultimul rand, noi investitorii. Ne dorim o competitie directa, intr-un proces de privatizare transparent si care sa dea o sansa reala si egala si investitorilor romani care au dovedit ca se poate reusi si acasa. Romanul nu intra pentru prima data in industrie, astazi, la momentul lansarii marilor privatizari. Fie ca e angajat, fie director, sau investitor, romanul stie ce inseamna sa muncesti. Astazi, mai mult ca oricand trebuie sa demonstram ca se poate. Ei, muncitorii stiu foarte bine. Trebuie doar sa vrem sa muncim, la nivel de natiune si sa ni se ofere sa aratam ca putem.
Tex: Cum vedeti viitorul fabricatiei de rulmenti?
R: Industria romaneasca a rulmentilor ocupa locul 3 in Europa, detinand 1% din piata mondiala. Pe piata romaneasca, jocurile sunt facute de patru mari producatori: Timken Ploiesti, Koyo Alexandria, Rulmentul Brasov si Rulmentul Barlad. Sectorul rulmentilor din Romania este caracterizat de un nivel inalt al exporturilor, valoarea livrarilor externe depasind anul trecut 125 milioane de dolari.
RULMENTUL SA Brasov are segmentul lui de piata, iar gama de rulmenti pe care o fabrica se suprapune intr-o mica masura cu alti fabricanti din Romania. Pierderea unor segmente de piata se datoreaza preturilor mari practicate si a incapacitatilor de a onora la timp comenzile, principala cauza fiind lipsa bazei materiale si a lichiditatilor.
Noi vom mentine obiectul principal de activitate al societatii, vom dezvolta piata, vom dezvolta termenele de livrare si calitatea produselor, asigurand, astfel o constanta in fabricatie.
Tex: Datorii de mii de miliarde catre bugetul de stat – un subiect sensibil. Se poate relansa RULMENTUL SA Brasov cu aceste datorii?
R: Cu certitudine nu se poate face o reechilibrare financiara decat prin acordarea unor facilitati ce constau in scutirea datoriilor istorice catre bugete. E important ca lichiditatile pe care investitorul le aduce sa fie folosite in reluarea procesului de fabricatie si modernizarea mijloacelor de productie. Acumularea acestor datorii imense este cauza intarzierii privatizarii, societatii permitandu-i-se ani in sir, continuarea activitatii fara a-si achita obligatiile la bugetele de stat. Riscul de a nu finaliza privatizarea intr-un termen foarte scurt va duce cu siguranta la imposibilitatea reluarii ciclului de fabricatie. Autoritatile Statului implicate in procesul de privatizare trebuie sa isi asume responsabilitatea continuarii sau inchiderii fabricatiei de rulmenti la Brasov cu toate consecintele sociale si economice ce decurg din aceasta.
Tex: Ce se va intampla daca AVAS nu va acorda facilitati de scutire a datoriilor istorice?
R: Nu este corect ca un investitor sa plateasca datoriile acumulate, pana la venirea sa, de toti care nu au tratat cu responsabilitate aceasta societate de varf din industria romaneasca. Consideram ca efortul nostru investitional trebuie directionat catre continuarea si dezvoltarea societatii.
Tex: Ce veti face in cazul in care nu veti finaliza negocierea pentru cumpararea RULMENTUL SA Brasov?
R: Ne vom indrepta catre Electroputere SA Craiova, ai carei salariati isi doresc cu adevarat privatizarea si au inteles ca numai aceasta este singura solutie de continuare a activitatii si mentinere a locurilor de munca.