Economie de piata in fondurile cinegetice din judet

Cele 45 de fonduri de vanatoare din judetul Brasov adapostesc un numar mare de animale salbatice, peste 8.000 de exemplare. Costurile pentru hrana lor si pentru paza zecilor de hectare de padure nu sunt neglijabile, mai ales in contextul in care Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale (MAPDR) nu aloca nici un leu in acest sens. Asta pentru ca gestionarea fondurilor cinegetice a fost atribuita, prin licitatii sau in mod direct, pe o perioada de 10 ani, asociatiilor de vanatoare si pescuit sportiv, acestea fiind direct raspunzatoare de starea si de numarul exemplarelor din perimetrul respectiv.
Conform datelor oficiale, gestionarii fondurilor brasovene fac parte atat din categoria celor „de traditie”, asociatiile de profil fiind infiintate in urma cu mai bine de jumatate de secol, dar si din cea a „bobocilor”, respectiv a celor existente doar de cativa ani.

Cand esti „mic”, vanezi doar din placere
Daca detii in gestiune numai un singur fond de vanatoare, cum este cazul Asociatiei „Codrul Verde” din Brasov, se pare ca ai probleme numai de ordin… juridic. Dupa cum ne-a declarat reprezentantul acesteia, Ioan Apafi, in anul 2000 asociatia a primit de la ministerul de resort, prin atribuire directa, un singur fond cinegetic, iar un an mai tarziu „l-a pierdut”, prin hotararea aceluiasi minister. Astfel, din 2001 si pana in urma cu aproximativ o luna s-au derulat procesele intentate de asociatie MAPDR, Asociatiei Judetene de Vanatoare si Inspectoratului Judetean Silvic, pentru a-si recupera fondul pierdut. „Hotararea definitiva a Curtii de Apel ne da dreptul sa gestionam fondul. Conform protocolului, am luat in primire 10.000 de hectare de padure, cu 45 de exemplare de cerb, 60 de caprior, 50 de mistret, 20 de urs si 25-30 de lup. Situatia nu este clara deocamdata, deoarece trebuie sa verificam in teren numarul exact de efective”, a spus Apafi.
Cheltuielile totale necesare pentru gestionarea fondului amintit se ridica la aproximativ 300 de milioane de lei vechi pe an. Cu toate acestea, cei 57 de membri ai asociatiei nu isi fac probleme, ei achitand cotizatia anuala „din banii de buzunar”. „Cand ne-am desprins din asociatia judeteana, nu am avut de gand sa ne imbogatim. E placerea noastra si ne simtim foarte bine asa. Nici nu se pune problema sa scoatem banii pentru hrana si paza pe baza organizarii de vanatori pentru straini, mai ales ca, pentru acestia, noi am avea cota de la minister de un cerb sau un urs pe an. In aceste conditii, preferam sa ne strangem cu prietenii, cand avem posibilitatea, si sa mergem la vanat”, a mai precizat directorul Asociatiei „Codrul Verde”.
Din categoria celor „grei” face parte si Asociatia Vanatorilor si Pescarilor Sportivi (AVPS) Fagaras, care are in gestiune noua fonduri cinegetice, ceea ce inseamna ca intindere circa 90.000 de hectare. Cu un numar de 320 de membri cotizanti, asociatia amintita „traieste” din cotizatiile membrilor (de circa 5 milioane de lei vechi/an) si din vanatorile organizate pentru grupurile de straini. Directorul AVPS Fagaras, Sorin Suler, ne-a declarat ca cei mai interesati de ursii, cerbii sau caprele negre din perimetrul asociatiei sunt vanatorii din Spania, urmati indeaproape de germani. „Avem deja grupuri cu traditie, care vin de 15 ani la noi. De exemplu, anul acesta au impuscat, evident cu acordul ministerului, trei ursi frumosi, fiecare evaluat cam la 5.000 de euro. Mai slab stam la capra neagra, pentru ca sezonul s-a deschis in septembrie, iar exemplarele de trofeu pot fi impuscate numai din noiembrie, ceea ce e cam tarziu. Organizam in fiecare duminica vanatori pentru membrii nostri, de obicei la mistret, iar vanatul se imparte gratis intre ei. In privinta cheltuielilor privind hrana animalelor si paza fondurilor, pot spune ca suntem salvati doar de grupurile de vanatori straini, pentru ca doar din cotizatii nu ne-am descurca. Aici trebuie spus ca numai hrana animalelor (ce include graunte, sare, hrana granulata pentru ursi etc.) ne costa in jur de 20 de milioane de lei/an pentru fiecare fond, la care se adauga salariul paznicilor, dar si suma anuala pe care o avem de platit ministerului pentru arenda terenurilor”, a incheiat Suler.