Instabilitatea legislativa bulverseaza privatizarea cinematografelor

„Reforma” in domeniul cinematografiei pare sa nu se mai sfarseasca, in conditiile in care repetatele modificari legislative bulverseaza procesul de privatizare in acest sector. Dupa ce in cursul anului 2004 Regia Autonoma de Distributie si Exploatare a Filmului (RADEF) „Romania Film” fusese reorganizata in doar patru mari filiale, din luna august 2005 s-a revenit la structura de opt sucursale pe tara. Ca urmare a acestei masuri, „Brasovul a avansat intr-un anumit fel ca grad de organizare, in sensul ca acum suntem in directa subordine a regiei, ceea ce a imbunatatit fluxul informational. Pana acum, pentru orice chestiune trebuia sa ne adresam regiei prin intermediul filialei de la Cluj. In plus, am reprimit inapoi in administrare judetul Sibiu”, ne-a declarat Henter Bela, directorul sucursalei Brasov a RADEF „Romania Film”. Practic, acum, Sucursala Brasov cuprinde judetele Brasov, Covasna, Harghita si Sibiu. Mai mult decat atat, s-a renuntat la transformarea regiei in societate comerciala pe actiuni, pas care ar fi insemnat practic privatizarea cinematografiei. Mentionam ca prin Legea 577/2004, care modifica legea cinematografiei din 2002, ar fi trebuit ca, din luna februarie 2005, Regia „Romania Film” sa functioneze ca societate comerciala pe actiuni. Restructurarea s-a tot amanat insa, pana cand, in luna iulie 2005, Guvernul a adoptat un nou act normativ, Ordonanta nr.39 privind cinematografia, care abroga toate normativele anterioare in domeniu.

Intabularea terenurilor va creste capitalul social
Noile reglementari prevad, printre altele, ca in administrarea privata a statului si, deci, a RADEF se afla si terenurile aferente salilor si gradinile de spectacol cinematografic, ceea ce va contribui la majorarea capitalului social al regiei. „In urmatoarele luni ne vom intabula toate terenurile aferente salilor de cinema. Am facut un calcul simplu la nivelul Brasovului si rezulta ca acest demers va creste de cel putin cinci ori capitalul social al RADEF. Asta in conditiile in care numai pentru o cladire anexa in valoare de aproximativ 45.000 de euro, terenul aferent are o valoare de aproape 10 ori mai mare. Proportiile nu se respecta insa in toate cazurile”, ne-a explicat directorul RADEF Brasov. De asemenea, ordonanta stipuleaza ca, in termen de 45 de zile de la publicare, adica spre finele lunii septembrie 2005, Ministerul Culturii si Cultelor ar fi trebuit sa elaboreze strategia de privatizare a cinematografiei fie prin vanzarea salilor, sediilor si cladirilor cu alta destinatie, precum si a altor bunuri aflate in proprietatea privata a statului catre utilizatorii actuali, prin vanzare de actiuni, majorarea capitalului social prin aport de capital privat, fie prin incheierea unor contracte de asociere cu investitori privati. Insa Executivul lucreaza si acum la analiza juridica si economico-financiara a situatiei, estimandu-se ca strategia va fi pusa in practica cel mai tarziu in luna februarie 2006.
O alta prevedere a noii legislatii in vigoare, pe care reprezentantii RADEF Brasov vor sa o exploateze, vizeaza accesul la fonduri nerambursabile in vederea incurajarii realizatorilor si producatorilor de film, distribuirii filmelor romanesti de toate genurile si incurajarii cinematografelor de arta. Finantarile sunt acordate de Centrul National al Cinematografiei (CNC), din Fondul cinematografic, persoanelor fizice si juridice autorizate si inscrise in Registrul cinematografiei. „Am trimis o scrisoare conducerii RADEF prin care am propus sa exploatam sursa de finantare a CNC, pentru achizitionarea a cate cinci proiectoare si calculatoare, investitie care s-ar ridica la maximum 600-700 de milioane de lei vechi. Cu ajutorul lor as incerca sa proiectam filme romanesti in salile de cinema functionale. Avem o colectie de 400 de DVD-uri romanesti, pe care le-am putea rula cate doua pe zi”, ne-a spus Henter Bela. Interesant este insa faptul ca, desi ambele institutii, respectiv RADEF si CNC, sunt direct subordonate Ministerului Culturii si Cultelor, Regia „Romania Film” nu are acces direct la fonduri, ci trebuie sa le solicite prin intermediul CNC.

Doar doua sali de cinema, din 22
„Modernizarea” activitatii i-ar putea determina pe multi sa reia iesirile la cinematografe. Trebuie spus ca in ultimii 15 ani numarul spectatorilor s-a imputinat drastic. Astfel, daca in anul 1994 pragul cinematografelor din Brasov, Harghita si Covasna erau „calcate” de circa 3,8 milioane de spectatori, in prezent, Brasovul daca reuseste sa mai atraga cateva zeci de mii. Nu atat pretul biletelor a alungat oamenii din salile de cinema, cat progresul tehnologic. Pe piata exista la ora actuala foarte multe filme obtinute prin mijloace nu tocmai legale, care pot fi procurate chiar si de pe Internet cu mult inainte de premiera pe marile ecrane. Astfel, nimeni nu mai este interesat sa astepte lansarea filmului, cand se poate uita de-acasa, pe calculator. „Daca inainte de Revolutie pretul unui bilet la film era de maximum 10 lei, adica echivalentul unei paini, acuma aceasta a ajuns la circa 7 RON. Chiar daca in prezent reprezinta echivalentul a 4-5 paini, tot nu se ridica la nivelul celor din Bulgaria, unde un bilet la film costa 4-7 euro. Daca am aplica un astfel de tarif, ne-am alunga din sala si putinii spectatori ramasi, pentru ca romanii nu isi permit sa plateasca atatia bani pentru vizionarea unui film”, este de parere directorul RADEF Brasov. Lipsa spectatorilor a facut ca majoritatea salilor sa se inchida pe motiv de nerentabilitate. „In prezent, sucursala Brasov a RADEF are in administrare cinci sali functionale. Altele sunt inchiriate, iar altele, desi in stare buna, au fost inchise. In perioada 2002-2004 am inchis 11 cinematografe, care erau adevarate «gauri negre», inregistrand cheltuieli duble fata de venituri”, ne-a mai explicat Henter Bela. Astfel, in judetul Brasov pot fi vizionate filme pe marile ecrane doar la Modern (in cele doua sali), precum si la cinematografele „Arta” din Sfantu Gheorghe, „Transilvania” din Miercurea Ciuc si „Arta” din Sibiu. Ultimul dintre ele, si de altfel singurul din tara construit dupa Revolutie, este cel mai profitabil in momentul de fata, avand un venit lunar egal cu celelalte trei la un loc. Aceasta datorita faptului ca este foarte bine pozitionat, la intersectia dintre cel mai mare cartier muncitoresc si campusul universitar. Practic, numarul salilor de cinema este de cel putin patru ori mai mic decat cel de dinainte de Revolutie. Potrivit datelor RADEF Brasov, la 1 septembrie 1989, in judetul Brasov existau 22 de cinematografe.

Ping-pong cu cinematograful „Patria”
Instabilitatea legislativa a „pecetluit” si soarta cinematografului Patria. In urma cu putin timp, acesta era un adevarat motor financiar al regiei brasovene de film, ocupand locul al doilea in Transilvania si pozitia 5-7 pe tara in privinta veniturilor. Acum are portile „ferecate” de mai bine de un an. Asta dupa ce legiuitorii au jucat ping-pong cu el. Practic, prin intrarea in vigoare a Legii cinematografiei nr. 630/2002, un numar de 122 de cinematografe din intreaga tara, printre care si Patria, au fost trecute din administrarea RADEF in subordinea Centrului National al Cinematografiei (CNC). Ulterior, in luna septembrie 2004, Regiei i-au fost inapoiate prin hotarare de guvern 115 din imobilele instrainate anterior. Numai ca, in intervalul scurs intre publicarea celor doua acte normative, unele dintre cinematografe au fost scoase la licitatie de CNC in favoarea unor operatori privati de film. Licitatiile au fost organizate in luna februarie 2004, printre cladirile in cauza numarandu-se si cinematograful Patria din Brasov, la fel ca si alte sali de cinema de succes. Asa se face ca RADEF Romania Film s-a vazut nevoita sa accepte inapoi in administrare si imobile care gazduiau chiriasi. In tot acest timp insa, cel care si-a adjudecat la licitatie „Patria” nu a investit pentru repunerea in circuit a salii. „Chiriasul a fost somat sa depuna un proiect referitor la reabilitarea cinematografului si, cum nu s-a conformat, a fost reziliat contractul. Acum ramane la latitudinea RADEF sa ia o decizie privind soarta acestui cinema. Problema este ca au demontat scaunele, au smuls faianta si au rupt mocheta”, ne-a mai spus Bela.

Situatia cinematografelor din judet:
„Patria” – inchiriat din 2004
„Cosmos” – inca inchiriat, va fi retrocedat pe Legea 10/2001
„Arta” – retrocedat pe Legea 10/2001
„Astra” – inchiriat
„Popular” – inchiriat
„Favorit” Poiana Brasov – cladirea nu apartinea RADEF, i-a fost schimbata destinatia
„Modern” – in functiune cu doua sali
„Muncitoresc” Victoria – inchis imediat dupa Revolutie
„Negoiu” Fagaras – a fost inchiriat, acum RADEF se judeca cu fostul chirias
„Transilvania” Fagaras – nerentabil, inchis in decembrie 2001, a fost propus spre inchiriere dar nimeni nu s-a aratat interesat
„Magura” Codlea – inchis din anul 2002
„1 Mai” Sacele – retrocedat pe Legea 10/2001, dar activitatea fusese oprita inainte
„Electroprecizia” Sacele – cladirea nu apartinea RADEF
„23 august” Predeal – inchis dupa Revolutie
„Casa de Cultura” Predeal – ruleaza filme, insa nu este administrat de RADEF
„Popular” Rupea – inchis dupa anul 2000
„Cimentul” Hoghiz – inchis cu mult timp in urma
„6 martie” Tohan – inchis imediat dupa ’90, cladirea nu apartinea RADEF
„1 Mai” Zarnesti – inchis imediat dupa Revolutie, cladirea nu apartinea RADEF
„Lumina” Rasnov – cladirea predata Primariei in 2002 prin Hotarare de Guvern
„8 Mai” Cristian – inchis dupa ’90, cladirea nu apartinea RADEF
„Miorita” Lunca Calnicului – inchis dupa ’90, cladirea nu apartinea RADEF.