Sf. Apostol Andrei, cel dintâi chemat, ocrotitorul României. Zi de sărbătoare națională

Ziua de 30 noiembrie este dedicată în calendarul liturgic al tuturor Bisericilor Apostolice, dar şi al celor reformate, Sfântului Apostol Andrei care, după tradiţia creştină, a propovăduit Evanghelia în provinciile nord­-vestice ale Asiei Mici, în care locuia şi o populaţie traco-­frigiană, şi la traco-­geto-­dacii de la sudul Dunării, înrudiţi cu aceasta. Însă doar în Biserica Ortodoxă Sf. Andrei este sărbătorit în mod special,  fiind considerat Apostolul românilor. Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât în 1995 ca Sf. Andrei să fie înscris în calendarul bisericesc cu cruce roşie, între sfinţii mari ai ortodoxiei, iar din 1997 l-a proclamat drept „Ocrotitorul României”. Ziua în care este prăznuit precede Ziua Naţională a României şi, de altfel, Biserica Ortodoxă o consideră tot sărbătoare naţională. Din 2012 este şi zi liberă. De asemenea, este cel de-al doilea hram al Catedralei Naționale

„Pescar de oameni”

Sf. Andrei era fratele Sf. Petru, fiii lui Iona din Betsaida, pescari de meserie. Ascultând predica Sf. Ioan Botezătorul, Sf. Ap. Andrei a devenit ucenicul acestuia. Chemarea lui Andrei la apostolie s-a petrecut ceva mai târziu. Iată ce spune Sfântul Apostol și Evanghelist Matei: „Pe când (Iisus) umbla pe lângă Marea Galileii, a văzut doi frați, pe Simon ce se numește Petru și pe Andrei, fratele lui, care aruncau mreaja în mare, căci erau pescari. Și le-a zis: «Veniți cu Mine, iar eu vă voi face pescari de oameni». Iar ei, îndată lăsând mrejele, au mers după El”. Sf. Andrei L-a urmat pe Mântuitorul Hristos, devenind „pescar de oameni”, „primul chemat la apostolie”. Sf. Andrei a fost şi martor al alegerii celorlalţi apostoli. Alături de ceilalţi ucenici, a fost trimis şi Andrei de către Mântuitorul la propovăduire. Este cert că Sf. Ap. Andrei este singurul apostol al lui Hristos care a predicat în cetăţile Sciţiei Minor (Dacia Pontică), la strămoşii românilor de azi. L-a însoţit pe Iisus pe drumurile Ţării Sfinte, a fost martor la minunile pe care le-a săvârşit, a ascultat cuvintele Sale de învăţătură şi parabolele pe care le-a rostit în faţa mulţimilor. A suferit alături de ceilalţi apostoli, atunci când Domnul a fost prins, judecat, chinuit şi apoi răstignit pe cruce. S-a bucurat alături de ei când a aflat de minunea Învierii din morţi şi L-a văzut pe Domnul înviat în prima zi. Având credinţă nestrămutată în puterea lui Dumnezeu, Sf. Ap. Andrei şi-­a închinat întreaga sa viaţă slujirii Mântuitorului, propovăduind învăţăturile Evangheliei Sale până la jertfa supremă. El s­-a încununat cu moarte martirică, fiind răstignit cu capul în jos, la Patras, în Ahaia (Peloponez), pe o cruce în formă de X, care a căpătat de atunci numele de „Crucea Sfântului Andrei”.
Sfântul Apostol Andrei a început prin a predica Evanghelia în Asia Mică. De acolo a venit în ținuturile dintre Dunăre și Marea Neagră și i-a creștinat pe strămoșii noștri geto-daci. Este considerat protectorul neamului românesc.

Duhurile rele se alungă cu usturoi

Dincolo de tradiţia Bisericii, amintirea acestui ucenic al lui Hristos se păstrează şi în memoria colectivă a poporului, în diferite povestiri, colinde şi alte creaţii folclorice. Sfântului Andrei i se acordă şi atributul de „mai marele peste lupi şi fiare sălbatice” şi de ziua lui se leagă anumite interdicţii: nu se lucrează, nu se dă de pomană, nu se împrumută lucrurile din casă. Toate acestea sunt respectate pentru ca oamenii, în special călătorii, dar şi animalele domestice să fie feriţi de lupi, de alţi prădători şi de strigoi. În Ziua Sf. Andrei, lupul devine primejdios atât pentru vite, cât şi pentru oameni. Ziua Sfântului Andrei se cheamă si Ziua lupului sau Gadinetul şchiop. Se ştie ce a simbolizat lupul pentru daci, dacă însuşi steagul lor avea înfăţişarea unui balaur cu cap de lup. Se credea şi încă se mai crede şi acum că în ziua de 30 noiembrie, lupul devine mai sprinten, îşi poate îndoi gâtul ţeapăn şi nimic nu scapă dinaintea lui. De aici şi credinţa că „îşi vede lupul coada”. Ziua se serbează prin nelucru în casă, ca să nu strice lupii vitele. Primejdia nu este numai pentru vite, ci şi pentru oamenii care îndrăznesc să plece la drum, în ziua când porneşte şi „Lupăria”. Întrucât după această sărbătoare începe iarna, ziua acestui sfânt este numită „Andrei de iarnă” ori „Andrei cap de iarnă”, iar numele popular al lunii decembrie, care începe imediat, este „Undrea”.

Citiți și:

Noaptea Sf. Andrei, „Halloween” autohton. Ce (nu) trebuie să faceți