BRAȘOV. Centru de reabilitare a urşilor și garduri electrice

Ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Barna Tanczos, şi ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Cristian Ghinea, au prezentat ieri, într-o conferinţă de presă, proiectul pentru implementarea Planului Naţional de Acţiune pentru conservarea populaţiei de urs brun din România. Prin acest plan, sunt alocate 53,6 milioane lei din fonduri europene pentru conservarea urşilor bruni din România. Banii urmează a fi folosiţi pentru un recensământ al urşilor, pentru amenajarea unui centru de reabilitare la Braşov (în Masivul Postăvarul), achiziţia unor garduri electrice şi derularea unor acţiuni de conştientizare.
Proiectul este implementat de Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, în parteneriat cu Regia Publică Locală a Pădurilor Kronstadt Brașov, Romsilva şi Institutul Naţional de Cercetare şi Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea” Brașov.

60 de hectare în Masivul Postăvarul

Construirea complexului pentru urşi de către Regia Pădurilor Kronstadt se va face în Masivul Postăvarul, în domeniul forestier aflat în proprietatea municipiului Braşov. Conform declaraţiei ministrului, va fi un complex de îngrijire a urşilor relocaţi din alte zone, bugetul alocat pentru această investiţie fiind de aproximativ 2 milioane de euro.
„Complexul se va amenaja pe un teren cu o suprafaţă de 60 de hectare şi va avea o capacitate de aproximativ 100 de exemplare. Complexul va fi dotat cu tehnologie de hrănire cu drone, care elimină contactul direct între urs şi om. Aici vor fi relocate exemplarele care nu mai pot fi lăsate în libertate”, a explicat Barna Tanczos.
În Centrul de reabilitare vor fi aduşi pui de urs, ursoaice cu pui şi masculi maturi, care creează probleme în zonele locuite şi nu mai pot fi relocaţi, din cauza comportamentului deviant.

Complexul va fi compartimentat astfel: compartiment urs mascul – 41.80 ha, compartiment urs femelă – 16,82 ha, compartiment urs pui – 1,35 ha, compartiment carantină urs mascul – 0,71 ha, compartiment carantină urs femele cu pui – 0,36 ha, compartiment carantină urs pui – 0,14 ha. Aceste compartimente sunt prevăzute, fiecare, cu un punct de hrănire, o adăpătoare, o scăldătoare şi căi de acces special amenajate pentru intervenţii. Aceste căi de acces vor fi  folosite doar de personalul responsabil de îngrijirea animalelor. Cel puţin pentru hrănirea puilor se ia în considerare o metodă prin care aceştia să nu ia contact cu omul, astfel încât să poată ajunge în libertate deplină la maturitate. „De exemplu, pentru hrănirea puilor luăm în calcul folosirea unei drone. Am găsit deja un model care poate transporta 5 kg. De asemenea, pentru hrănirea adulţilor soluţia pe care am identificat-o este cea a realizării unui funicular. Avem în plan ca din acest complex să eliberăm unele exemplare. Credem că aceasta este una dintre soluţiile viabile pentru a gestiona eficient situaţiile de conflict dintre urşi şi oameni. Relocarea la o distanţă mai mică de 100 km este o poveste. Într-o zi ursul este înapoi. Pentru a-i putea muta la distanţe mari, este nevoie de acordul fondului cinegetic în care urmează să ajungă ursul, dar nimeni nu vrea să primească un urs problemă”, declara, în urmă cu aproape doi ani, directorul Regiei Publice Locale a Pădurilor Kronstadt Braşov, Dan Olteanu.

 Estimarea populației de urs pe bază de ADN

O altă componentă a proiectului presupune un recensământ al populaţie de urs, iar studiul, a anunţat ministrul, este o „premieră mondială la o asemenea populaţie”. Mai exact, estimarea populaţiei de urs se va face cu ajutorul probelor genetice – ADN. „Este cea mai exactă metodă prin care se poate estima populaţia de urs. Vorbim de o estimare, pentru că este o specie sălbatică şi este imposibilă numărarea «bob cu bob». În acest studiu vom beneficia de sprijinul unor specialişti internaţionali”, a spus ministrul, care a precizat că etapa de prelevare a probelor va începe în primăvara anului viitor.
Probele vor fi analizate, iar toate datele vor fi centralizate într-o bază de date. De asemenea, în aceeaşi bază vor fi introduse şi coordonatele geografice ale locului din care au fost preluate probele, iar fiecare mostră va putea fi identificată cu un cod de bare. Suma alocată pentru acest studiu este de aproximativ 4 milioane de euro.

Și „extragere” prin împușcare

 Tot pentru ca interacţiunea dintre om şi urs să se reducă, Ministerul Mediului va achiziţiona în perioada următoare peste 1.100 de garduri electrice pentru populaţie, care să nu le permită urşilor să ajungă în zone locuite sau în care fermierii au animale sau terenuri. „Montăm în toată ţara peste 1.140 de garduri electrice de diferite tipuri pentru a proteja proprietăţile private şi publice, respectiv pentru a reduce numărul pagubelor provocate de urşi şi în urma conflictelor om-urs”, a anunţat ministrul Mediului.
Achiziţia pentru garduri va fi lansată anul acesta, iar obiectivul ministrului este ca în prima parte a anului viitor acestea să fie distribuite.
Nu în ultimul rând, vor fi organizate acţiuni de conştientizare a populaţiei.
În cadrul conferinţei, ministrul Tanczos Barna a mai explicat şi că, urmare a ordonanţei adoptate recent, intervenţia în cazul urşilor care ajung în intravilanul localităţilor se va face „gradual”, iar extragerea prin împuşcare este menţionată în cazul în care „siguranţa şi securitatea cetăţenilor sau a bunurilor sunt puse în pericol”.