Sărbătoarea împăraților ridicați la rangul de sfinți

Sărbătoarea din 21 mai este închinată Sfântului Împărat Constantin şi mamei sale, Elena, cărora li se datorează „secolul de aur al creştinismului”, făcând dintr-o minoritate urgisită de păgâni o majoritate instituţionalizată. De aceea, în Biserica Ortodoxă ei sunt denumiţi „asemenea apostolilor”.

Cea mai însemnată realizare a împăratului Constantin a fost Edictul de la Milano (313), prin care creştinismul ajunge să fie recunoscut de stat. Constantin devenise împărat după o perioadă de grea persecuţie asupra creştinilor şi intră în conflict cu împăratul Maxentie Hercule, care, de asemenea, îi persecuta pe creştini. Deşi nu avea o oaste numeroasă, în anul 312 d.Hr., Constantin i-a declarat război conducătorului păgân. El s-a rugat lui Dumnezeu să-l ajute în luptă. În noaptea dinaintea luptei decisive, lui Constantin i s-a arătat pe cer o cruce mare, strălucitoare şi înconjurată de stele, sub care scria „in hoc signo vinces” – „cu acest semn vei învinge”. A doua zi, mergând spre câmpul de luptă, i-a apărut acelaşi semn pe cer. Abia atunci, zărindu­-şi majoritatea oştenilor în genunchi, Constantin înţelege puterea semnului ceresc. Îl învinge pe Maxentie şi este primit cu bucurie la Roma, unde este încoronat împărat al Imperiului Roman de Apus.

Duminica devine zi liberă

Dând libertate cultului creştin prin Edictul de la Milan, Constantin patronează apoi primul Sinod ecumenic de la Niceea în anul 325, în prezenţa a 318 sfinţi părinţi, sinod la care se stabilesc 28 de canoane bisericeşti, printre care sărbătorirea Paştilor, ziua de duminică, ziua Învierii lui Hristos, socotită săptămânal zi de odihnă şi sărbătoare creştină; se combat toate ereziile şi în mod deosebit cea a lui Arie, care nega divinitatea Mântuitorului. Se ridică biserici, iar templele păgâne sunt transformate în bazilici creştine. Din anul 317, se bate şi monedă cu monogramă creştină. Constantin a desfiinţat pedepsele necreştine ca răstignirea, a abolit dreptul tatălui de a-şi vinde sau omorî copiii, a favorizat eliberarea sclavilor, a îmbunătăţit ajutorarea văduvelor, săracilor şi bolnavilor, a aprobat înfiinţarea justiţiei şi instanţelor episcopale, a dat legi pentru administrarea Bisericii creştine. Biserica Ortodoxă îl cinsteşte ca sfânt, prin prăznuirea din 21 mai, cea Romano-Catolică îl recunoaşte ca „mare”, iar protestanţii văd în el doar un însemnat om politic, care s-a servit de creştini pentru putere. În realitate, datorită lui se creează acel „secol de aur” al creştinismului (secolul luminat al IV-lea), făcând din creştini, dintr­-o minoritate urgisită de păgâni, o majoritate instituţionalizată.

Sf. Elena a găsit Crucea pe care a fost răstignit Mântuitorul

Sfânta Elena, mama sa, se apropiase de creştini înainte de convertirea fiului său. S-a dus la Ierusalim, în fruntea unei sfinte solii, pentru a căuta crucea pe care a fost răstignit Iisus Hristos şi pentru a descoperi locul în care Mântuitorul a fost îngropat. Deşi octogenară, urcă pe Golgota, găseşte miraculos crucea pe care a fost răstignit Iisus, construieşte biserica din Ierusalim, ca lăcaş al Sfintei Cruci şi după moartea ei împăratul Constantin ridică în faţa bisericii o cruce monumentală aşezând de o parte şi alta statuia sa şi a mamei, imagine care apare frecvent în iconografia creştină. Iar descoperirea locului în care Iisus a fost îngropat a fost cinstită prin ridicarea Bisericii Mormâmtul lui Iisus (în anul 330), chiar acolo unde existase cavoul familiei lui Iosif de Arimateea.

Constandinul Puilor, în calendarul popular

În calendarul popular, sărbătoarea Sf. Constantin și Elena este o sărbătoare a păsărilor de pădure, numită Constantin Graur sau Constandinul Puilor, de care se leagă o suită de obiceiuri şi superstiții. Din bătrâni se spune că cei care vor munci pământul în această zi vor avea parte de o invazie a păsărilor dăunătoare. De aceea, în această zi nu se lucrează ogoarele, nu se dă cu sapa, nu se plivesc ierburile. Mai mult, în alte zone se spune că aceasta este ziua în care păsările îşi învaţă puii să zboare. În această zi, era interzis să se muncească, iar prin odihna de la muncile câmpului, se credea că recoltele nu vor fi mâncate de păsări. Ziua de Constantinul Puilor era ultima zi în care se mai semănau porumbul, ovăzul şi meiul. În popor se spune că tot ce se seamănă după această zi se usucă.
De Sfinții Constantin și Elena femeile dau cu tămâie și stropesc cu agheasmă pentru a alunga duhurile rele și necurate. Pentru a se apăra de forțe malefice, țăranii aprind un foc mare și stau în jurul lui, prin acest foc obișnuiesc să treacă și oile, pentru a fi ferite de rele pe timpul cât vor sta la stână.

Aproape 50.000 de brașoveni au onomastica

Astăzi, odată cu sărbătorirea Sfinților Împărați Constantin și Elena, este și hramul bisericii din Parohia Ortodoxă „Valea Cetății – Brașov”, prima ridicată după 1989 la Brașov, prin strădania de peste 25 de ani a primului preot paroh, părintele Corneliu Gârbacea, acum pensionar.
De asemenea, din datele furnizate de directorul Direcţiei Judeţene Comunitare de Evidenţă a Persoanelor Braşov, Ioan Curechieru, pe 21 mai, când sunt sărbătoriţi Sf. Împăraţi Constantin şi mama sa Elena, în judeţul Braşov îşi sărbătoresc ziua onomastică 49.725 de persoane, dintre care 33.490 femei, cu numele Constanţa, Constantina, Costina, Elena, Lenuţa, Ileana, Lenuş, Leana, Nuţi, şi 16.235 de bărbaţi cu numele Constantin, Costin, Costică, Costache, Costel, Costeluş, Costinel. Tuturor le urăm şi noi „La mulţi ani!”.