BRAȘOV. Un simplu joc poate schimba destinele tinerilor

Tinerii care părăsesc sistemul de protecție a copilului sunt extrem de vulnerabili. Față de colegii de generație, care în timpul tranziției spre o viață independentă pot avea susținerea părinților și a familiilor lor, cei care au crescut în sistemul de protecție rareori au pe cineva care să le ofere sprijinul. Pe lângă posibilele experiențe traumatizante din copilărie (însăși instituționalizarea este una, fiindcă și cea mai bună instituție nu va fi niciodată ca o familie), acești tineri sunt mai puțin pregătiți pentru o viață independentă, au acces redus la piața forței de muncă și o implicare slabă în viața comunității. 

Nimeni nu știe câți tineri ies din sistemul de protecție

Pornind de la aceste premise, în scopul de a schimba cât mai mult și pentru cât mai mulți tineri această stare de lucruri, s-a născut proiectul „Stand by Me”, adresat celor care părăsesc sistemul de protecție şi celor care lucrează cu aceşti copii şi tineri. O problema mai spinoasă este aceea că nimeni nu știe câți tineri cu vârstele între 18 și 24 de ani dezinstituționalizați, există în țara noastră. Pur și simplu nici o autoritate nu deține o evidență clară a celor părăsesc „orfelinatele” românești. Lucrurile stau altfel în cel puțin două state (Suedia și Cipru) din care provin ceilalți parteneri în proiectul „Stand by Me”: Codici Cooperativa Sociale Onlus – Italia (societate de cercetări sociale), Spazio Aperto Servizi – Italia (entitate privată nonprofit), Asociaţia Mergi Înainte – România (entitate privată nonprofit), care este din Brașov, Fryshuset – Suedia (entitate privată nonprofit), G.G. Eurosuccess – Cipru (entitate privată). Proiectul are coordonator principal Città Metropolitana of Milan – Italia (instituţie publică, similară Consiliului Județean) și este cofinanțat de către Directoratul General pentru Justiție, Consumatori și Egalitate de Gen al Uniunii Europene. „Parteneriatul funcționează în cadrul unui concept de acțiune-cercetare, ceea ce înseamnă că obiectivul nostru final nu este doar analiza funcționării sistemului, ci îmbunătățirea sistemului în sine și împuternicirea copiilor și a tinerilor cu abilităţi necesare unei bune acomodări în viaţa solitară sau în cadrul comunităţii din care o să facă parte. Din acest motiv, în etapele următoare ale proiectului vom crea instrumente de instruire pentru tineri și profesioniști și recomandări de îmbunătăţire a sistemului ce vor fi prezentate instituțiilor locale. De asemenea, lucrăm într-un cadru de cercetare participativă, ceea ce înseamnă că abordarea noastră implică participarea diferitelor grupuri-țintă, care trăiesc sau care lucrează în sistem”, ne-a explicat Robert Șerban, președintele Asociației „Mergi Înainte” (AMI) din Brașov.

„De unde să dea Consiliul Județean o casă?”

Perioada de desfășurare este toamna 2018 – vara 2020, iar AMI a organizat la Brașov, în luna mai, un forum de trei zile, care a reunit 60 de specialiști, câte 15 din fiecare țară parteneră, care au analizat starea de actuală din sistemele lor de protecție a copiilor și au făcut astfel un schimb de experiență. „Există diferențe între țări, din cauza diferențelor de nivel de trai, dar și a metodologiei de lucru cu copiii și tinerii. În Suedia, sunt angrenate mai multe organizații, de stat și private, inclusive companii, iar astfel au o consistentă susținere financiară, care le permite să le asigure tinerilor dezinstituționalizați o locuință. La noi e aproape imposibil acest lucru. De unde să dea Consiliul Județean o casă fiecărui tânăr ieșit din sistem? În România nici nu există o evidență clară a celor care părăsesc sistemul de protecție, fie el de stat sau privat, centrele de plasament sau casele familiale. La cele private lucrurile stau mai bine, există o continuitate, o predictibilitate, copiii primesc evaluări precise, suportul emoțional este mai bine oferit. Se implică și susține cât poate de bine și DGASPC (Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului), dar se merge mai mult pe monitorizare”, a precizat Șerban. 

Jocul, conceput chiar cu actuali și viitori beneficiari

În cadrul proiectului, urmează de luna viitoare să fie organizate trei module de training pentru specialiști – angajați ai DGASPC și ai unor fundații/ONG-uri care lucrează cu copiii -, în colaborare cu DGASPC, care este partener local. Dar cel mai important este că tot luna viitoare va apărea varianta beta a unui instrument destinat realizării scopului întregului proiect: facilitarea incluziunii sociale a tinerilor dezinstituționalizați. Este vorba despre un joc simplu, cu instrucțiuni scrise pe pictograme, menit să îmbunătățească abilitățile tinerilor de a obține un job, o locuință, a-și administra banii și de a se interga în comunitatea în care vor trăi. La workshop-ul pentru conceperea jocului, organizat în cadrul forumului de la Brașov, au participat și 20 de tineri care sunt în această situație (au ieșit sau urmează să iasă din sistem). „Scopul proiectului este să găsim instrumente care să faciliteze integrarea socială a tinerilor, metode de lucru pentru specialiștii care îi spriijină și să facem un transfer de bune practici de la partenerul suedez, pentru ca în final să poată fi elaborate recomandări către Comisia Europeană pentru îmbunătățirea legislației în acest domeniu”, a încheiat Robert Șerban.