Cât vă mai bateți joc?

Nu-mi face deloc plăcere să scriu cele ce urmează. A ajuns să-mi fie silă de odiseea îndelung promisei bucăți de autostradă Comarnic-Brașov, una a vorbelor umflate cu pompa, a incompetenței, a nepăsării, a combinațiilor și manipulărilor, a minciunilor sfruntate, a sumelor uriașe băgate la înaintare, a rateurilor și a tot soiul de idei și variante ale unor politicieni cu mințile odihnite.

Despre cei 58 de kilometri nenorociți se tot ventilează vorbe de prin 2003, din vremea guvernării lui Adrian Năstase. Au trecut 16 ani și cam tot pe-acolo sunt lucrurile. Bucata de autostradă nu s-a făcut cu francezii de la Vinci, nu s-a făcut nici cu grecii de la Aktor, nu s-a făcut nici cu asocierea Vinci-Aktor, nici cu Vinci-Aktor-Strabag… S-au făcut, în schimb, mormane de studii, ținute la sertar pentru a expira și a fi nevoie de altele, documentații de licitație – una, întocmită de firma condusă în România de o d-nă parlamentar USR, cuprinzând și o hartă veche în limba rusă, plină de greșeli, de drumuri inexistente în prezent și adnotată într-o combinație de litere romane și chirilice -, s-au dat asigurări că… și că…, am avut un ministru care a zis că n-avem nevoie de autostrăzi de asfalt, fiindcă beneficiem de una pe apă, Dunărea, am avut alt ministru care s-a jurat că își montează cortul la Predeal și nu pleacă de acolo până nu e gata autostrada… S-au avansat taxe pentru folosirea inexistentei autostrăzi, s-au colorat hărți, s-au făcut și anulat licitații, s-a glăsuit despre posibilitatea ca UE să verse „ceva bani” pentru acest proiect (fostul ministru Ioan Rus), apoi s-a negat (tot de către partea română) această variantă…

Venind mai spre zilele noastre, în septembrie 2017, premierul de atunci, Mihai Tudose, anunța că a solicitat ajutor tehnic de la Banca Mondială pentru Comarnic-Brașov, urmând a se constitui o unitate de management de proiect sub conducerea experților BM. Nu s-a făcut nimic, din cauză a Liviu Dragnea a proptit-o în locul lui Tudose pe Viorica Dăncilă, care a anulat solicitarea, refuzând ajutorul Băncii Mondiale, fără explicații. Ulterior, d-na Dăncilă a anunțat că bucata de autostradă va fi construită în parteneriat public-privat și că un consorțiu turco-chinez ar fi interesat de chestia asta. Nu după multă vreme, însă, tot d-na Dăncilă s-a răzgândit: „Eu am hotărât, împreună cu colegii mei (cum adică? ori „eu”, ori „eu și colegii”) s-o scoatem din parteneriat public-privat, iar în prima şedinţă a Consiliului Suprem de Apărare a Țării această autostradă să devină de importanţă naţională sau de infrastructură critică, astfel încât să putem să demarăm cât mai repede lucrările pentru această autostradă”. Zis și făcut, tronsonul Comarnic-Brașov a devenit obiectiv strategic de interes național, urmând a fi construit din fonduri publice. Numai că…

Numai că deunăzi, Viorica Vasilica Dăncilă a schimbat modificarea, lăsând să transpire din Palatul Victoriei informația că Guvernul ia în calcul revenirea la parteneriatul public-privat!

Auziți, d-nă Dăncilă și „colegii”: cât mai aveți de gând să vă bateți joc?