Curtea Constituţională a amânat a patra oară decizia în cazul completelor „ilegale”

Curtea Constituţională a României (CCR) a amânat din nou astăzi, pentru 5 iunie, pronunţarea în legătură cu lipsa completelor de trei judecători specializate în fapte de corupţie de la Curtea Supremă. Patru dintre cei nouă judecători ai Curţii Constituţionale au solicitat amânarea pronunţării pentru aprofundare şi documentare în legătură cu sesizarea. Potrivit regulamentului, dacă trei dintre magistraţii CCR cer amânarea, atunci aceasta este aprobată. Este pentru a patra oară când judecătorii Curţii amână pronunţarea în cazul conflictului Parlament-Curtea Supremă pe tema constituirii completelor specializate. Vicepreşedintele Camerei Deputaţilor, Florin Iordache, a sesizat CCR, la sfârşitul lunii martie, cu privire la un posibil conflict juridic de natură constituţională între Parlament şi Curtea Supremă, pe motiv că instanţa supremă nu a format complete specializate pentru a judeca dosarele de corupţie, aşa cum cere Legea 78/2000. Prin această sesizare, Florin Iordache a preluat efectiv strategia apărării formulată în instanţă de avocaţii lui Liviu Dragnea care cer anularea sentinţei de condamnare dată pe fond, pe motiv că sentinţa nu a fost dată de un complet specializat, aşa cum prevede articolul 29 din Legea 78/2000.

Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Cristina Tarcea, a argumentat în faţa judecătorilor constituţionali că vicepreşedintele Camerei Florin Iordache a formulat sesizarea în cazul completelor specializate cu încălcarea voinţei Curţii Constituţionale, care a stabilit anterior, cu referire la funcţia de prim-ministru, că atribuţiile constituţionale nu pot fi delegate. Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a transmis Curţii Constituţionale, într-o analiză privind completele specializate de la instanţele din România, că o lege prevede, fără nici o distincţie, înfiinţarea de astfel de complete, în vreme ce un alt act normativ lasă la latitudinea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie dacă înfiinţează sau nu complete specializate. De asemenea, CSM a explicat că din 14 Curţi de Apel care au transmis date către Consiliu, 13 au înfiinţat complete specializate. La fel, 27 de Tribunale din 34 au înfiinţat astfel de complete. Şefa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Cristina Tarcea, i-a trimis preşedintelui Curţii Constituţionale, Valer Dorneanu, un răspuns primit de la Reţeaua Preşedinţilor Curţilor Supreme de Justiţie din Uniunea Europeană, în care se arată că, la nivelul instanţelor supreme, doar Austria are complete specializate în dosare de corupţie.

La mijlocul lunii aprilie Liviu Dragnea declara că o decizie CCR ar putea avea ca efect reluarea procesului „angajărilor fictive” de la Protecţia Copilului Teleorman. 
De altfel, tot astăzi este programat la ÎCCJ un nou termen în dosarul angajărilor fictive de la DGASPC Teleorman, în care Liviu Dragnea a fost condamnat în primă instanţă la 3 ani şi 6 luni închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunii de instigare la abuz în serviciu. Avocaţii liderului PSD ceruseră amânarea dosarului până la o decizie a CCR cu privire la completele de trei judecători.