Expres

BRAȘOV. „Sufletul dacilor s-a dus la Domnul”

 

Un mare istoric unul dintre cei mai mari arheologi ai Brașovului, dr. Florea Costea, a plecat pe ultimul drum, iar prof. Ovidiu Savu, muzeograf la Casa Mureșenilor, a ținut să-i aducă un omagiu unui om de cultură și profesor deosebit, omagiu pe care îl regăsiți în rândurile de mai jos.
Profesorul Florea Costea, doctor în istorie încă de la sfârșitul anilor 70 ai secolului al XX-lea, a lucrat mai bine de 45 de ani la Muzeul Județean de Istorie din Brașov. A venit la Brașov după ce a absolvit facultatea de istorie de la Cluj, avându-i profesori printre alții, pe Constantin Daicoviciu, N. Vlasa și David Prodan, istoirci de renume național și internațional. După o mică perioadă în care a fost profesor de istorie și franceză la școlile din Brașov, s-a angajat la muzeul din Brașov ca arheolog.
Din anii 60 și până spre anul 2013 a fost unul dintre cei mai cunoscuți arheologi ai zonei sud-estului Transilvaniei, cu săpături arheologice la Brașov, Comana, Făgăraș, Racoș- Augustin, Pietrele lui Solomon, Valea Cetății, Rupea, Crizbav, etc. Tot dr. Florea Costea a fost cel care în anii de după Revoluție a scos două Repertorii arheologice ale județului Brașov, care sunt puncte de reper pentru istorici, arheologi și specialiști în domeniu cu majoritatea fostelor situri arheologice din sate, comune și orașe ale județului Brașov.
Dintre toate descoperirile arheologice importante, poate cea mai cunoscută și făcută cunoscută în literatura de specialitate rămâne ansamblul fortificațiilor dacice de la Augustin-Ormeniș, cunoscute și sub denumirea de cetățile dacice de la Racoș. Chiar dacă cele mai multe, trei dintre aceste fortificații, se află pe partea cealaltă a Oltului, în amonte, la circa 5 kilometri de Racoș. Pe Tipia Ormenișului a fost descoperită sau redescoperită de către domnul Costea și profesorul Ioan Glodariu de la Universitatea din Cluj în anii 1979- 1980 una dintre cele mai importante fortificații dacice din sud-estul Transilvaniei. Pe acest deal abrupt, specific cetăților dacice au fost câteva terase de locuit făcute acum mai bine de 2000 de ani în perioada dacică, dar și un sanctuar circular, al doilea ca mărime din Dacia. În anii 1996- 2003 au fost descoperite alte cel puțin trei sanctuare dacice pe platoul acestui deal cu o vedere spre defileul Oltului de la Augustin- Racoș. „La aceste săpături arheologice am luat și eu parte începând cu anul 1993 ca student și apoi ca pasionat de arheologie. Dacă eu stăteam în tabăra arheologică două sau trei săptămâni, domnul dr. Costea locuia în cort, iar mai târziu în mici cabane circa două luni pe an, în mijlocul pădurii, la poalele dealului unde era cetatea, dar și relativ aproape de altă fortificație de pe Piatra Detunată sau Durduio cum spun secuii. De altfel, aceștia, secuii din Racoș, au fost timp de peste 30 de ani cei care erau angajați ca lucrători pe șantierul arheologic, alături de elevi de la Honterus, în anii 80 și studenți de la Cluj, Alba Iulia, Sibiu, Bufallo – Canada și alte centre universitare. Am foarte multe amintiri legate de aceste săpături arheologice la care am avut onoarea să particip alături de domnul Costea, de regretatul istoric I. Glodariu, Ionel Bauman și alții. Pentru mine, dar și alți elevi, studenți, invitați șantierul arheologic de la Racoș a însemnat o școală a vieții, pe lângă munca, nu neapărat ușoară, închipuiți-vă să urcați în fiecare zi pe Tâmpa și să lucrați cu șpaclul, lopata și hârlețul. Dar tot acolo am văzut un om deosebit, un arheolog care și lucrează fizic, să știți că mulți fac doar muncă de birou, dar domnul Costea lucra alături de noi de cele mai multe ori. Am văzut un om care la peste 60 de ani era mai rezistent și mai eficient în muncă decât mulți tineri de 20- 30 de ani. Diferența era că dumnealui așa era obișnuit și mai ales o pasiune deosebită pentru epoca dacică pe care a făcut-o cunoscută în țară prin monografiile și cărțile de istorie pe care le-a scris singur sau în colaborare cu colegi de la Brașov, Deva, Cluj și alte locuri. Focurile de tabără de seara erau ceva aparte, cu povești, cântece, bancuri”, relatează prof. Savu.

Tot dr. Costea a fost cel care în anii 70 când se dărâma totul în Valea Cetății, comuniștii dorind să construiască rapid noile blocuri aflate pe o zonă istorică – bordeie și locuire dacică, a salvat de excavatoare artefacte de o mare valoare istorică. Munca științifică a acestui istoric al Brașovului nu s-a mărginit numai la epoca dacică. A făcut săpături arheologice la Șinca, la fostul ansamblu monahal, a colaborat cu urmașii Mureșenilor, fiind prieten cu Mircea Gherman. A fost directorul Muzeului Județean de Istorie după 1990, pentru aproape doi ani.
Dr. Florea Costea a fost și coleg cu alt mare istoric și arhivist al Brașovului, Gernot Nussbacher, cel care s-a dus la Domnul anul trecut.
De aproape jumătate de an, domnul Costea se confrunta cu o boală nemiloasă, dar și în acele momente, uneori îi mai dicta fiului său unele pasaje dintr-o ultimă carte.
„Acum circa doi ani am avut onoarea alături de alt coleg și cu sprijin financiar de la Andrei Goncea din SUA să scoatem o carte dedicată dr. Florea Costea la 80 de ani de viață. Acum câteva zile, dr. Florea Costea ne-a părăsit și, așa cum zicea un fost prieten, credem că a început deja un șantier arheologic în Cer, căutând și rezolvând incertitudinile legate de daci și de civilizația lor. Dumnezeu să-l odihnească în pace!”, a încheiat Ovidiu Savu.


Acest material este proprietatea site-ului Mytex.ro si poate fi preluat pe site-ul dvs doar cu citarea sursei prin afisarea linkului catre articolul din site-ul mytex.

Google Ads Whatsapp Channel

Articole asemănătoare

0 0 voturi
Evaluarea articolului
Abonaţi-vă
Anunțați despre
0 Comentarii
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Păreri in linie
Vezi toate comentariile
Back to top button