IJP BRAȘOV: O simplă îmbrânceală sau piedică este faptă penală

Amintesc polițiștii, îndeosebi pentru adolescenții cu tendințe de agresivitate

Agresivitatea în rândul copiilor și tinerilor ia diverse forme, de la răspunsuri furioase date adulților în timpul unei mustrări, la enervare rapidă și lipsă de autocontrol, la reacție negativă la critici sau incapacitate de a accepta ideile altor persoane.

„Pe lângă aceste caracteristici definitorii, acești elevi cu tendințe spre comportamente agresive prezintă și o lipsă a controlului asupra dispozițiilor (stărilor) lor, ceea ce îi aduce în conflict cu alți elevi și cu adulții. În situații de conflict, ei nu sunt pregătiți de compromis și răspund necorespunzător reacțiilor egalilor lor. Lipsa lor de cooperare în clasă se transformă în imposibilitatea de a urma instrucțiunile și inabilitatea de a respecta cererile adulților. Pe parcursul anilor de școală, abilitățile de cooperare ale acestor elevi scad, ei participă tot mai puțin la activitătile specifice, depun din ce în ce mai puțin efort pentru activitățile scolare. Minorii cu acest tip de comportament își pierd interesul pentru școală, iar actele minore de agresivitate cresc”, avertizează reprezentanții Poliției Județene Brașov.

Și victimele elevilor agresivi tind să devină agresori, fiind un fel de cerc vicios, după cum mai atenționează polițiștii brașoveni.

„Elevii care au fost agresați au tendința de a avea puțini prieteni cu care să poată comunica ușor și, adesea, au sentimentul izolării și al singurătății. Acest fapt determină diverse grade de marginalizare, punându-l pe copil într-o ipostază de confruntare personală cu ceilalți, ceea ce împiedică formarea unor deprinderi sociale non-violente. Acești elevi, la rândul lor, au tendința de a-i agresa pe ceilalți”, au explicat agenții.

Exemple de fapte ce reprezintă, în fapt, infracțiuni

Deoarece nu toți adolescenții (și nici chiar adulții) nu cunosc limita dintre o faptă fără urmări penale și una infracțională, polițiștii au venit cu exemple despre comportamentele cu caracter ilegal. Astfel, o simplă piedică sau îmbrânceală se încadrează la infracțiunea de „lovire sau alte violențe”.
„Când celui lovit i se produc vânătăi sau răni, fapta este mai gravă şi se numeşte vătămare corporală. Atunci când mai mulţi copii se lovesc reciproc, fapta se numeşte încăierare şi vor fi traşi la răspundere toţi participanţii”, atrag atenția polițiștii.

Dacă intri în casa cuiva fără voie sau dacă îţi dă voie iniţial, dar apoi îţi spune să ieşi iar tu refuzi, fapta „este violare de domiciliu”.
Când iei un bun de la o persoană fără voia acesteia fapta se numeşte „furt”, chiar dacă ai returnat bunul după ce proprietarul a sesizat dispariţia lui sau dacă ai dat înapoi contravaloarea bunului sustras.

Fapta este furt și dacă iei un produs de pe un raft şi părăseşti magazinul fără a achita costul său.

„Dacă primeşti de la un coleg un telefon mobil pentru a te juca şi tu îl foloseşti pentru a purta convorbiri care au consumat creditul, fapta este «furt în scop de folosinţă»”, au mai explicat polițiștii.

Dacă primeşti acasă bunuri despre care știi că sunt furate de cineva, fapta este „tăinuire”; iar dacă ascunzi un infractor pentru a nu fi prins de oamenii legii, fapta este „favorizarea făptuitorului”.

Dacă minţi un copil că trebuie să îţi dea o sumă de bani sau un bun pentru a-l duce părinţilor săi, deoarece aşa te-ar fi rugat ei, după care îţi însuşeşti banii sau bunul, ai comis infracţiunea de „înşelăciune”.

Când sustragi un bun după ce l-ai ameninţat sau lovit pe deţinător, fapta este „tâlhărie”; vei avea circumstanţe agravante dacă foloseşti o armă, un spray paralizat sau eşti mascat.

Nu în ultimul rând, agenții au amintit de „abuzul de încredere”, explicând că, „dacă bunul ţi-a fost dat de bunăvoie chiar de persoana careia îi apaţine iar tu refuzi să i-l restitui, fapta se numeşte «abuz de încredere»”.