[ViDEO] În premieră mondială, la BRAŞOV a fost realizat primul motor termic în doi timpi, cu componente realizate prin printare 3D, din pulberi metalice

Valentin Stamate, cercetător la Universitatea Transilvania din Braşov a inventat primul motor termic în doi timpi, cu componente realizate prin printare 3D, din pulberi metalice.

Prototipul este primul de acest gen din lume, realizat prin printare 3D. Motorul este unul de avion, de 10 cm cubi, cu 10.000 de rotaţii pe minut.

Blocul motor, chiulasa, pistonul, arborele motor, distribuitorul din cadrul carburatorului, toba de eşapament, capacul de închidere al blocului motor, carburatorul, cămaşa cilindrului şi biela de transmitere a mişcării, toate au fost realizate la imprimante 3D, tip SLM şi SLS. Componentele au fost fabricate din pulberi de oţel, aluminiu şi oţel impregnat cu bronz.

„Singurele componente care nu au fost realizate prin printare sunt elicea (care este din lemn), conul de antrenare cu sistemul de prindere, rulmenţii de susţinere, şuruburile, piuliţele şi bujia. Acestui motor i se poate asigura o răcire internă pe tot blocul motor mult mai eficient, deoarece pe această tehnologie putem crea configuraţia tuturor pieselor într-un alt mod decât cel clasic”, a explicat cercetătorul în conferinţa de presă susţinută ieri.  

Combustibilul folosit pentru angrenarea motorului este un amestec de metanol şi ulei. 

Cercetarea şi realizarea motorului au durat doi ani. Toate costurile necesare realizării acestui prototip au fost asigurate de Universitatea Transilvania din Braşov.

Realizarea acestui motor este extrem de utilă pentru că pe viitor, se va putea renunţa la fabricarea matriţelor pentru care costurile de producţie sunt foarte mari, şi se va realiza prototipul în sine prin tehnologia de printare 3D, iar apoi se poate trece la producţia în serie a produsului.

În acelaşi timp, a mai fost realizat un prototip, al unei maşini cu componente printate 3D, respectiv caroseria, jenţile şi roţile din cauciuc. 

„Această printare 3D este foarte utilă într-o gamă de domenii foarte largă. Se utilizează cu succes, spre exemplu, pentru componente la navele folosite de NASA. Apoi, are avantajul că se pot crea produse care nu pot fi realizate prin tehnologia clasică. Vârful de lance al acestei tehnlogii este realizarea de organe umane din celule umane. S-au printat artere, vene, vezică urinară, vertebre ale coloanei, diferite părţi care înlocuiesc oasele, inclusiv craniene, nu mai vorbesc în stomatologie”, a precizat profesorul. 

Valentin Stamate lucrează de 4 ani ca cercetător la Universitatea Transilvania din Braşov, la departamentul de Ingineria fabricaţiei, din cadrul Facultăţii de Inginerie tehnologică şi management industrial. În urmă cu doi ani a renunţat la activitatea didactică şi s-a dedicat exclusiv activităţii de cercetare.

Rectorul Universității „Transilvania”, prof. univ. dr. ing. Ioan Vasile Abrudan, a afirmat că a văzut realizările cercetătorului Valentin Stamate din perioada în care a fost post-doctorand în Universitatea „Transilvania” și după ce i-au fost prezentat intențiile cercetătorului, s-a căzut de acord să se concentreze pe realizarea motorului: „După ce mi-au fost prezentate intențiile dânsului, dar și o serie de proiecte pe care le avea în plan, am căzut de acord împreună să se concentreze pe acest motor și iată că după doi ani a venit cu acest produs de care ne bucurăm că este realizat la universitatea noastră și este în premieră la nivel internațional. Începând de azi este disponibil pe youtube, iar cei care ar dori să copieze o asemenea realizare ar trebui să discute cu domnul Stamate și rămâne la latitudinea dânsului să împărtășească celor interesați, dacă dorește sau nu. Colegii din Universitate au fost implicați în diverse proiecte care au constituit premiere la nivel național, fie că vorbim de diverse metodologii sau diverse produse, ne bucurăm că azi vorbim de o premieră la nivel internațional”.

Abrudan adăugat că Universitatea „Transilvania” va investi în continuare în asemenea proiecte, având în vedere că Institutul de Cercetare al universității are echipamentele și resursa umană necesare pentru astfel de proiecte. În prezent, se mai derulează un proiect european finanțat de Comisia Europeană cu aplicații în domeniul medical, iar la Facultatea de Știința și Ingineria materialelor se lucrează la diverse prototipuri comandate de mediul economic, tot prin utilizarea procedeului de printare 3D.

„În ultimii cinci ani, respectiv din 2012 până în 2016, valoarea contractelor de cercetare și asistență tehnică ale Universității Transilvania s-a dublat, de la 1,3 milioane de euro la peste 2,8 milioane de euro. În prezent sunt în lucru peste 60 de contracte cu mediul economic, cu companii din SUA, Olanda”, a precizat rectorul.

Clipul de prezentare al motorului îl puteţi vizualiza pe canalul de youtube – Universitatea Transilvania din Braşov:

 https://www.youtube.com/channel/UC5PbsYmTh2kJuK9G9-GJfZQ

În ataşament aveţi şi câteva materiale video din timpul conferinţei de presă susţinută astăzi pe această temă la Centrul de Cercetare al Universităţii Transilvania. Astfel, aflaţi detalii despre acest prototip şi de ce a fost ţinut secret până zilele trecute, chiar şi în cadrul angajaţilor de la Centrul de cercetare al Universităţii Transilvania. De asemenea, inventatorul a făcut o demonstraţie despre cum funcţionează motorul.