BRAȘOV. Deputați PSD propun pedeapsa cu închisoarea pentru falsificatorii de mărfuri

Ordonanţa nr. 21/1992 privind protecţia consumatorilor califică producerea, importul şi comercializarea produselor falsificate sau contrafăcute drept contravenţie. La capitolul sancțiuni, pentru art. 4, amenda pornește de la 3.000 de lei și poate ajunge până la 30.000 de lei. Actul normativ este completat de OUG 2/2001, prin care se plătește jumătate din minimum. De cele mai multe ori, în acest caz, amenda contravenţională nici nu-i afectează pe făptuitori.

Deputații PSD de Brașov Mihai Mohaci și Roxana Mînzatu sunt co-iniţiatori ai unui proiect legislativ prin care propun câteva amendamente de completare şi modificare a unor reglementări din actualul Cod Penal în vigoare în ceea ce priveşte contrafacerea.

„Infracţiunile acestea sunt prea grave pentru o simplă amendă. Făptuitorii trebuie să ajungă după gratii, chiar dacă asta ar însemna să mai aglomerăm puţin închisorile”, a specificat Mohaci.

Sursa citată a argumentat prin câteva exemple și prin prisma faptului că o perioadă considerabilă a fost șef al Oficiului pentru Protecția Consumatorilor Brașov. 

„Contrafacerea şi falsificarea mărfurilor au devenit o afacere foarte profitabilă, atât pentru cei care le manufacturează, le importă sau le comercializează. Este favorizată de dorinţa de scădere a costurilor, manifestată de orice producător într-un mediu concurenţial. Un produs fals în domeniul alimentar, dar și produsele de folosință îndelungată pot periclita viața și siguranța celor care le cumpără. Descoperirea afacerii cu dezinfectanţii diluaţi, comercializaţi şi utilizaţi în unităţile sanitare, instituţii şi alte persoane juridice, publice, este cel mai recent exemplu de pericol social al unor fapte. Dintre bunurile confiscate de-a lungul timpului de autorităţi, ca dăunătoare omului, poate fi menţionată toată gama de produse, de la cele alimentare, încălţăminte, îmbrăcăminte, accesorii pentru telefonia mobilă, produse cosmetice, materiale igienice, ţigări, jucării, piese de schimb auto, CD-uri”, a enumerat parlamentarul. 

Dintre alimente, a continuat Mohaci, frecvent se contraface carnea tocată (de mici şi mezeluri). Se înlocuiesc componente valoroase, cu unele de evitat (grăsime, şorici, tendoane etc.) se adaugă aditivi pentru culoare şi aromă (soia sau făină pentru consistentă; sare ori condimente în exces, pentru mascarea alterarii etc.). În locul cărnii de porc ori de vită se vând uneori părţi de animale animale mai puţin consumate (carnea de măgar, de cal, de rozătoare etc.) Sunt vizate însă şi uleiul de măsline extravirgin, făina prin amestec cu făina altor cereale, vinul, mierea sau lactatele.

„În România avem până şi situaţia de a se distribui în farmacii produse falsificate şi contrafăcute. Şi asta pentru practica internaţională de control al concentraţiei şi compoziţiei medicamentelor şi suplimentelor alimentare existente în farmacii nu se face inopinat şi cu o anumită regularitate, sub raportul corespondenţei dintre compoziţia înscrisă în prospect şi medicamentele sau suplimentele alimentare respective”, a menționat deputatul. 

Cele mai frecvente falsificări şi contrafaceri la produsele industriale s-au constatat prin înlocuirea metalelor preţioase cu metal comun, plastografierea mărcilor de control; vânzarea de produse cosmetice , în special parfumuri, în recipiente, flacoane, ambalaje etc., purtând mărci originale, comercializarea de piese auto.

„În toate cazurile este nevoie de expertiza unor specialiști, a unor laboratoare bine puse la punct, dar și de concursul producătorilor originali. Plecăm de la premisa că totuşi, unii producători nu au calități diferite, unele pentru Vest, altele pentru Estul Europei, dar trebuie cercetat şi acest aspect. E necesar ca legislaţia să fie punitivă faţă de această gravă infracţiune”, a încheiat Mihai Mohaci.