Dragnea versus van Groningen

Dragnea versus van Groningen

Sub valul de uriaș de proteste împotriva manevrelor guvernamentale cu actele normative privind grațierea și modificarea Codurilor juridice, trec neobservate sau fără reacție alte fapte care merită cel puțin atenția publică.  

Iată, de pildă, în luna ianuarie, Guvernul s-a împrumutat cu peste 5 miliarde de lei, iar pe întreg anul 2017 și-a fixat ca țintă să împrumute 50 de miliarde de lei de pe piața internă și 3 miliarde de euro de pe cea externă. Bani ce trebuie returnați, cu dobânzile aferente. Ghiciți de către cine?

Două lucruri sunt de punctat aici: că aceste împrumuturi vor fi contractate la dobânzi crescute față de anul trecut și că foarte probabil una dintre băncile de la care va încerca Guvernul să se împrumute va fi aceea condusă în România de Steven van Groningen. Cine este acesta? Cel înfierat cu mânie proletară de Liviu Dragnea pe motiv că ar fi „străin” și ca atare n-are ce să caute la protestul din Piața Victoriei, unde a fost împreună cu soția și unul din copiii lor. Ca o paranteză, retorica din aceste zile a comunicatorilor PSD și-a celor ce-au început să protesteze la Cotroceni seamănă izbitor cu aceea folosită de feseniști la începutul anilor ’90, semn că oamenii aceștia n-au evoluat deloc. Bine măcar că acum lipsesc din peisaj minerii. Paranteză închisă.

Revenind la familia van Groningen, e de spus că și în acest caz dl. Dragnea a dat zdravăn cu bățu-n baltă. Steven van Groningen și soția sa, fosta campioană olimpică la canotaj Valeria Răcilă, sunt mai români decât mulți „patrioți” care, precum dl. Dragnea, se trezesc vorbind fără să aibă habar ce. Și au tot dreptul să se afle unde vor ei, dacă nu încalcă vreo lege, chiar dacă ar fi „străini”. Că n-are dl. Dragnea căderea să interzică circulația oamenilor pe străzi și în piețe.

Dl. van Groningen a cunoscut România în cea mai neagră perioadă a epocii lui Ceaușescu, locuind aici după căsătorie (noiembrie 1985-iulie 1986), până când autoritățile de atunci i-au permis soției sale să plece. În 2001, familia van Groningen s-a întors în România, stabilindu-se aici. Vorbește o limbă română mai corectă decât mulți români neaoși (inclusiv politicieni „de top) și vorbește mereu cu multă căldură și speranță despre România (iarăși, spre deosebire de mulți români). Compania pe care o conduce are circa 5.000 de angajați și plătește anual sume mari statului român. Soția sa a adus țării glorie sportivă (medalii olimpice și mondiale), este inițiatoarea grupului de caritate „Sportivi pentru sportivi” și organizează anual, de un deceniu, Maratonul Internațional București, care adună în Capitală peste 10.000 de participanți (anul trecut au fost circa 14.000) și turiști din toată lumea. Pe de altă parte, ce-a făcut, concret, pentru România Liviu Dragnea?