BRAŞOV. „Aeroportul, prioritate zero”. „Singurii care îşi vor pierde posturile sunt politicienii”

Claudiu Coman, vicepreşedintele demisionar al Consiliului Judeţean care îndeplinea şi atribuţiile preşedintelui, a continuat astăzi, în conferinţa de presă a colegului său, Adrian Gabor, prezentarea unui scurt bilanţ/raport de activitate al Consiliului Judeţean, din momentul în care a făcut echipă cu Mihail Veştea (în decembrie 2014, au fost desemnaţi amândoi vicepreşedinţi, dar Veştea şi-a dat demisia un an mai trâziu, fiind înlocuit de Gabor). „Am reuşit să implementăm un set de proceduri de lucru pentru această instituţie, pentru că circuitul documentelor nu era într-o stare normală. De altfel, în România mai erau şase consilii judeţene, printre care şi cel de la Braşov, care nu avea rezolvată această problemă”, a declarat Coman. Printre aspectele ce au fost puse la punct, el a amintit faptul că a fost reglementate documentele cu regim de secret de serviciu şi de secret de stat, iar în acest scop a fost înfiinţată o „structură de securitate”. De asemenea, au fost demarcate şi zonele în care pot avea acces doar anumite categorii de persoane.

„După nouă luni am reuşit să implementăm o procedură de achiziţii, astfel încât să nu mai existe nici un fel de interpretări în ceea ce priveşte deciziile”, a mai spus Coman. De altfel, tot pentru a se asigura transparenţa, el a amintit şi faptul că au fost implementate ghidurile de finanţare pentru programele culturale, sportive sau religioase. Totodată, la nivelul Consiliului Judeţean, el a anunţat că a fost creat şi un corp de control financiar preventiv: „La început, lucrurile au fost tergiversate, dar acum vedem că totul este transparent şi funcţional”.
Tot în ceea ce priveşte procedurile, vicepreşedintele CJ a amintit că, de două luni, fiecare proiect de hotărâre de Consiliu Judeţean e însoţit de o expunere de motive, în care se menţionează baza legală, necesitatea şi oportunitatea unei decizii. „Principalele realizări sunt legate de procedurile pe care am reuşit să le implementăm la nivelul executivului CJ în privinţa circuitului documentelor, a controlului managerial intern şi mai ales a achiziţiilor publice. Am reuşit să facem un lucru important pentru angajaţi – să semnăm Contractul Colectiv de Muncă, şi am făcut un lucru important pentru comunitate – să asigurăm o transparenţă totală în ceea ce priveşte finanţările şi achiziţiile publice. Sunt foarte mulţumit că avem proceduri distincte de finanţări nerambursabile pentru instituţiile de cult, pentru cultură şi pentru sport, că am reuşit să pregătim proiectele pe POR, ceea ce însemnă că putem accesa 30 de milioane de euro pentru modernizarea a trei drumuri judeţene, şi că am reuşit, deşi cu mare dificultate, să facem lucrări de reparaţii pe mai multe drumuri judeţene”, a punctat Claudiu Coman.

CJ-urile vor fi desfiinţate ca entităţi politice

Claudiu Coman a declarat că multe dintre procedurile la care a lucrat împreună cu Mihail Veştea au avut în vedere şi faptul că în viitor se va produce regionalizarea, iar Consiliul Judeţean va fi desfiinţat ca entitate politică. „Prioritatea Guvernului care va veni în 2016 este să înceapă procesul de regionalizare. Ideea este ca în anul 2020 să putem vorbi de un guvern regional, urmând ca actualul Consiliu Judeţean Braşov să coordoneze activitatea instituţiilor pe care le are în subordine şi pe cea a unităţilor teritorial administrative. Schimbarea majoră va fi că administraţia judeţeană nu va mai avea un buget propriu, nu va mai putea derula proiecte de investiţii, acestea urmând să fie atributul guvernului regional”, a mai afirmat vicepreşedintele CJ. El a mai spus că salariaţii Consiliului Judeţean nu vor rămâne fără locuri de muncă: „singurii care îşi vor pierde posturile sunt politicienii”.

Tot la capitolul realizări au fost incluse organizarea concursurilor pentru managerii de spitale şi semnarea contractelor acestora, finanţarea sănătăţii cu fonduri importante de la bugetul judeţean, atât pentru reparaţii şi investiţii, cât şi pentru dotarea cu echipamente medicale, precum şi modalitatea transparentă de repartizare a sumelor pentru echilibrarea bugetară a localităţilor. Pe de altă parte, Claudiu Coman a menţionat că nici mandatul lui nu a fost lipsit de dispute politice, tocmai pe acest ultim capitol: „Sumele au fost alocate în baza unui algoritm clar stabilit. Cu toate acestea, şi din partea colegilor din PNL, dar mai ales din partea celor din PSD, au apărut critici şi nemulţumiri în ceea ce priveşte alocarea fondurilor pentru echilibrare bugetară. Sunt mândru de faptul că nu am cedat şi am împărţit banii pe criterii clare, administrative. Nu trebuie să sufere o comunitate pentru că primarul are o anumită culoare politică”.

La capitolul nerealizări

Deşi a trecut aeroportul la capitolul nerealizări, Coman a afirmat că şi în mandatul lui s-a încercat continuarea proiectului aeroportului, fiind realizate chiar şi unele progrese semnificative. „Sunt nemulţumit că nu am putut să facem mai mult pentru proiectul aeroportului, că la ora actuală nu se lucrează la suprafeţele de mişcare, că încă mai avem de rezolvat problema terenului şi nu am avansat cu acest proiect. Totuşi, am rezolvat problema canalizării, a pazei şi am început procedura de intrare în legalitate în ceea ce priveşte terenul, urmând a fi emisă o nouă lege, în care să coincidă situaţia de drept cu cea de fapt, din teren”, a mai spus Coman. De asemenea, el a precizat că urmează actualizarea studiului de fezabilitate şi obţinerea tuturor avizelor şi acordurilor necesare continuării lucrărilor. „Cred că cei care vor prelua mandatul vor avea această problemă rezolvată. Etapa următoare va fi asocierea cu Primăria Braşov, care să deţină majoritatea şi împreună cu care să se finalizeze lucrările, apoi va mai trebui să fie luată o decizie în ceea ce priveşte operarea aeroportului”, a adăugat oficialul.
În cazul în care Primăria Braşov nu va mai fi dispusă să se implice în acest proiect, Coman susţine că administraţia judeţeană ar putea organiza o licitaţie internaţională, privind continuarea investiţiei şi operarea viitorului aeroport. „Cred că pentru viitoarea conducere a Consiliului Judeţean, finalizarea aeroportului ar trebui să fie prioritatea zero”, susţine Coman.

„Sunt nemulţumit că nu am reuşit să materializăm Acordul-cadru pentru investiţiile pe drumurile judeţene din cauza eternelor contestaţii şi sunt uşor nemulţumit că nu am făcut mare lucru pentru educaţie şi învăţământ. Cu siguranţă, acest domeniu va fi o prioritate a celor care vor veni după noi, ei urmând să rezolve problema de finanţare a proiectelor educaţionale de cercetare-dezvoltare, prin constituirea unei asociaţii din care să facă parte Consiliul Judeţean, Universitatea «Transilvania» şi Camera de Comerţ şi Industrie Braşov”, a completat vicepreşedintele (încă, până mâine în şedinţa de plen) CJ.

Citiţi şi:

Braşov. Consiliul Judeţean nu mai are preşedinte!