BRAȘOVUL, invadat de ciorile direcționate din Sfântu-Gheorghe?!

De o bună bucată de vreme, brașovenii din cartierele Craiter, Triaj, Tractorul ori din zona Gării și de pe Bulevardul Victorie sunt treziți, în fiecare dimineață, de croncănitul ciorilor. Nici plimbările de seară nu sunt prea plăcute, trecătorii riscând să fie „bombardați” cu excrementele  zburătoarelor. În plus, imaginea a sute de păsări negre care se rotesc scoțând sunete lugubre le dă fiori brașovenilor.

„Astă-vară, în Parcul Tractorul nu se putea sta pe bancă de câtă mizerie era de la ele. Acum au început să tragă tot mai mult spre interiorul cartierului, au împănat copacii, dar stau și pe acoperișuri și pe antene. Și fac un zgomot asurzitor, mai ales că sunt matinale. Nu e plăcut să te trezești dimineața în croncănit de ciori și când te duci în parcare să vezi copacii plini sau stoluri întunecate care se rotesc”, spune un brașovean care stă în apropierea Parcului Tractorul.

Oamenii susțin că numărul ciorilor ar fi crescut foarte mult și sunt înclinați să creadă ceea ce spune Kelemen Laszlo, reprezentantul unei fundații de conservare a păsărilor, Asociația Rara Avis, din Sf. Gheorghe, că păsările, alungate din orașul covăsnean, și-au găsit un nou habitat la noi în oraș.

Câte un leu pentru fiecare înaripată alungată

În urmă cu trei ani, asociaţia Rara Avis a a început un proiect voluntar prin care să alunge ciorile din oraş. Ornitologii au constatat atunci că doar în parcul central din Sfântu Gheorghe erau 20.000 de ciori, iar în cartierele oraşului şi-au mai făcut cuiburi încă 10.000 de înaripate. „Am făcut un plan, un studiu şi din studiu a reieşit că dacă nu lăsăm să doarmă păsările atunci de bună voie o să plece”, a declarat Kelemen Laszlo, preşedintele Asociaţiei Rara Avis, notează covasnamedia.ro. Ornitologii s-au înarmat cu sirene şi lanterne şi, în fiecare dimineaţă şi seară au ieşit să gonească ciorile din oraş. După primul an acţiunile au început să aibă efect şi să fie tot mai puţine ciori. Aşa că primăria a decis să susţină financiar proiectul pentru a scăpa definitiv de ciorile care făceau zgomot şi mizerie. „30.000 de lei a fost contractul încheiat cu această asociaţie. Au murdărit enorm tot parcul, băncile, dar şi aleile erau într-o stare jalnică. Nu ne puteam permite în fiecare săptămână să spălăm”, a declarat Czimbalmos Csaba , administratorul oraşului Sf. Gheorghe, pentru covasnamedia.ro. „În toamna anului trecut în parc mai erau aproximativ 5.000 de ciori. Până în decembrie însă voluntarii au reuşit să alunge toate păsările, astfel că acum în parc este linişte”, a continuat el.
Kelemen Laszlo a declarat că aceste păsări au fost gonite dinspre gară și centru spre Simeria, de unde oamenii asociației le alungă spre Brașov. În prezent, cei opt oameni de la Rara Avis desfășoară munca în regim de voluntariat, așteptând reînnoirea contractului cu primăria. Fie zi de lucru, fie sărbătoare, fie vară sau minus 20 de grade, voluntarii asociației sunt pe teren, întrucât, spune Kelemen, „ciorile nu au zi liberă”.

Nu mai cuibăresc, sunt în tranzit

Problema ciorilor, care migrează din Ucraina în România în timpul iernii, este una ce dă de furcă mai multor orașe din România. Sf. Gheorghe și Brașovul nu sunt singurele în care se întâmplă acest lucru, prof. Dan Ionescu, reprezentantul Societății Ornitologice Române (SOR) din Brașov, afirmând că multe localități din țară se confruntă cu această problemă, în unele situația fiind mult mai gravă: „De exemplu, în Sibiu sau Cluj, ciorile și-au făcut cuiburi în parcuri, lucru care, din fericire, nu s-a întâmplat în Brașov, unde sunt doar în tranzit. Nu mai spun la București, unde am stat mulți ani, erau sute de mii”.

Practic, potrivit reprezentantului SOR, ciorile nu au făcut decât să profite de sursele accesibile de hrană din zonele urbane. „Cioara de semănătură trăiește în colonii. Inițial, aceste păsări își făceau cuiburile în păduri, dar acolo nu au mai găsit hrană. Mai mult, gropile de gunoi deschise din apropierea așezărilor urbane – cum este fosta rampă de la noi, care a fost închisă, dar nu acoperită – le-au atras, astfel că și-au făcut cuiburile în apropierea orașelor sau chiar în parcuri. Totuși, la noi nu mai sunt colonii, cum erau acum câțiva ani, în Bartolomeu, Timiș-Triaj, în general la la marginea orașului. Nu știu dacă nu cumva mai este cea de la Jandarmerie (spre Sânpetru – nota red.)”, a declarat Ionescu. Totuși, aceste depozite de deșeuri oferă, pe lângă hrană, și viruși sau bacterii, pe care păsările le pot transmite mai departe, atrage el atenția. În ceea ce privește posibilitatea ca păsările care bântuie acum orașul să fie dintre cele direcționate de voluntarii Rara Avis din Sf. Gheorghe, Ionescu se întreabă amuzat cum s-ar putea realiza așa ceva, să indici unor stoluri de mii de păsări încotro să zboare.

Cotă anuală de „recoltă”  la ciori și coțofane

Există două posibilități de rezolvare a problemei ciorilor: vânătoarea și amenajarea depozitelor de deșeuri astfel încât acestea să nu mai reprezinte o sursă de hrană pentru zburătoare. În ceea ce privește vânătoarea, aceasta trebuie să se desfășoare în conformitate cu legislația în vigoare, care interzice împușcarea sau distrugerea cuiburilor păsărilor în perioada de reproducere, în cazul ciorilor din martie-aprilie până în iunie-iulie, când puii pot zbura. De asemenea, și pentru ciori sunt stabilite „cote anuale de recoltă”, împușcarea necontrolată fiind ilegală. Potrivit situației cotelor de recoltă aprobate prin ordinul ministrului Mediului pentru sezonul de vânătoare 2015 – 2016, în județul Brașov pot fi vânate 200 de ciori de semănătură și coțofane, dar de pe fonduri cinegetice, nu din oraș.  Pe de altă parte, dacă se dorește „intervenția” asupra zonei în care cuibăresc ciorile, trebuie avut în vedere că în colonie pot exista și cuiburile unor specii protejate, atrase de securitatea oferită de înaripate. În plus, ciorile ne scapă de multe insecte dăunătoare.