Cerințe contradictorii pentru proprietarii de teren din Rezervația Naturală Dealurile Beștepe: APIA – taie arbuștii! APM – nu ai voie să îi tai!

Zilele trecute Pro Park Brașov – Fundația pentru Arii Protejate în parteneriat cu Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Agenția Metropolitană de Dezvoltare Durabilă Brașov (AMB) şi Federația EUROPARC a organizat la Tulcea, în cadrul proiectului „Manageri Eficienți pentru o Rețea Natura 2000 eficientă” un workshop dedicat reprezentanţilor mass-media, care a avut ca scop informarea jurnaliştilor despre problematica ariilor protejate din România. Proiectului „Manageri Eficienți pentru o Rețea Natura 2000 eficientă” – EME Natura 2000” finanţat de Uniunea Europeană prin programul LIFE+ Informare şi Comunicare.  În cadrul workshopului s-a discutat despre managementul şi importanţa ariilor protejate şi despre planificarea strategică pentru managementul durabil al resurselor naturale, dar a fost organizată și o vizită în Rezervația Naturală Dealurile Beștepe din județul Tulcea.

Legislația nu este armonizată 

Reglementările privind protecția mediului și cele privind acordarea unor subvenții pentru agricultori sunt de multe ori contradictorii. Un exemplu în acest sens este Rezervația Naturală Dealurile Beștepe (cinci dealuri- în limba turcă), din județul Tulcea. Aria a primit acest statut în anul 2004, fiind protejate mai multe specii de păsări, reptile sau mamifere, dar și o pădure de arbuști.

În aceste condiții, pădurea este zonă strictă de protecție, astfel că potrivit amenajamentului silvic, în ea nu se poate face nici o lucrare. Totuși, APIA a avut altă părere. Astfel, au declarat reprezentanții custodelui, respectiv Agenția Pentru Protecția Mediului (APM) Tulcea, pentru a beneficia de subvenții, agricultorii care dețineau terenuri pe aceste dealuri trebuiau facă dovada că au întreținut pajiștile, ceea ce a presupus tăierea unor arbori. „În schemele de plată ale APIA, nu sunt incluse pajiștile împădurite. Practic, pentru a beneficia de sumele de la APIA, agricultorii au fost puși în situația de a «curăța» terenul, chiar dacă acest lucru, potrivit amenajamentului silvic și a statutului ariei, era imposibil”, a declarat persoana din cadrul APM Tulcea, care se ocupă de această arie.

Rezervația naturală, cu o suprafață de 415 de hectare, face parte din situl de protecție specială avifaunistică Beştepe – Mahmudia, care are o suprafaţă totală de 3.663 de hectare. Acest sit găzduieşte efective importante ale unor specii de păsări protejate la nivel european prin Directiva Păsări. Din când în când, au declarat reprezentanții APM Tulcea, ajunge și gâsca cu gât roșu, care vine aici pentru hrănire. „Această specie de gâscă se hrănește cu plante de toamnă, cum este orzul sau grăul de toamnă, iar prin intermediul măsurilor de agromediu, îi motivăm pe agricolturi să cultive astfel de soiuri”, a mai spus reprezentanta APM.

Nu eolienelor, da renaturărilor
În ultimii ani, Dobrogea a devenit extrem de interesantă pentru parcurile eoliene. Totuși, custozii acestui sit au prevăzut în planul de management al ariei protejate, că în interiorul sitului nu se pot realiza astfel de parcuri, argumentul celor de la APM fiind că aceste construcții ar putea afecta habitatul speciilor protejate.
Pe de altă parte, după ce în „Epoca de Aur”, suprafețe întinse din Delta Dunării au fost desecate, fiind transformate în terenuri agricole, acum, se repară ce s-a stricat atnci. Astfel, pe malul Dunării, opus Dealurilor Beștepe, se realizează lucrări hidrotecnice al căror scop este tocmai reinundarea unui teren agricol. Astfel de lucrări se fac și la iesirea din Tulcea, unde se amenajează o „microdeltă”.

Compensațiile, deocamdată un vis
Deocamdată, agricultorii pot beneficia doar de plățile de agromediu, care sunt obligatorii. În schimb, deși de mulți ani s-a pus această problemă, încă nu a fost rezolvată problema acordării unor compensații proprietarilor care au terenurile în siturile Natura 2000, chiar dacă aceștia nu au voie să facă chiar orice pe pământul lor. Problema este că pentru a se acorda astfel de compensații, era nevoie de planurile de management, în baza cărora să se negocieze astfel de plăți cu Uniunea Europeană, însă puține arii au planurile de management aprobate de Ministerul Mediului. De altfel, în prezent, la acet minister sunt în analiză peste 240 de planuri de management, toate realizate cu bani europeni acordați prin POS – Mediu 2007-2013. Dacă acestea nu sunt aprobate aprobate până la 31 decembrie 2013, Ministerul Mediului – care a accesat banii pentru elaborarea planurilor – ar putea fi pus în sutuația de a da înapoi sumele trimise de Uniunea Europeană.