Brașovul, peste Amsterdam, Barcelona, Oslo și Bruxelles în topul celor mai frumoase orașe din Europa. Ce spune, de fapt, clasamentul din spatele cifrelor
Într-o ierarhie europeană dominată tradițional de marile capitale occidentale, Brașovul reușește o clasare spectaculoasă: locul 39 din 100 în ediția 2026 a clasamentului The Worldworthy 100 – Most Beautiful Cities in Europe. Cu un scor de 7,69 puncte, orașul de la poalele Tâmpei devansează destinații consacrate ale turismului mondial precum Amsterdam (locul 41), Helsinki (locul 46), Oslo (locul 59), Bruxelles (locul 65) sau Reykjavik (locul 71).
La nivel național, Brașovul își păstrează statutul de lider al Transilvaniei și Banatului – surclasând confortabil Cluj-Napoca (locul 48, cu 7,49 puncte) și Timișoara (locul 52, cu 7,42 puncte) – însă cedează prima poziție din România în fața Bucureștiului, care urcă până pe locul 33 (7,76 puncte).
Dincolo de entuziasmul cifrelor și de orgoliile locale, această poziționare merită privită cu luciditate: ce măsoară, în realitate, acest top și ce câștigă concret Brașovul de pe urma lui?
Cum a ajuns Brașovul să bată Amsterdamul? Secretul din spatele algoritmului
Pentru a înțelege de ce Brașovul este clasat înaintea Amsterdamului sau a Bruxelles-ului, trebuie privită metodologia platformei Worldworthy. Clasamentul nu este rezultatul unui juriu specializat, ci un indice agregat care combină recenziile și notele reale lăsate de vizitatori pe platformele internaționale cu prezența în ghidurile turistice și standardul atracțiilor evaluate.
Aici intervine avantajul competitiv major al Brașovului: raportul dintre așteptări și experiență. În timp ce marile capitale vest-europene suferă din cauza supraturismului (overtourism), a aglomerației extreme și a prețurilor prohibitive – factori care trag în jos notele din recenzii –, Brașovul oferă o surpriză plăcută. Turiștii străini descoperă un centru istoric compact, curat, sigur, încadrat de un peisaj montan spectaculos, la costuri încă accesibile. Practic, orașul livrează peste nivelul așteptărilor inițiale ale vizitatorului.
Totodată, această metodologie explică și de ce Bucureștiul (locul 33) se află înaintea Brașovului: Capitala beneficiază de un volum uriaș de recenzii internaționale și de un număr mult mai mare de obiective eligibile evaluate în diverse categorii (muzee, parcuri, arhitectură, gastronomie).
| Poziție în Europa | Oraș | Punctaj (din 10) |
|---|---|---|
| 1 | Londra, Regatul Unit | 9,38 |
| 2 | Roma, Italia | 9,06 |
| 3 | Viena, Austria | 8,84 |
| 33 | București, România | 7,76 |
| 39 | Brașov, România | 7,69 |
| 40 | Iași, România | 7,66 |
| 41 | Amsterdam, Țările de Jos | ~7,65 |
| 48 | Cluj-Napoca, România | 7,49 |
| 52 | Timișoara, România | 7,42 |
| 59 | Oslo, Norvegia | 7,36 |
Ce înseamnă, concret, această clasare pentru Brașov?
Pentru administrația locală și pentru industria HoReCa din județ, locul 39 în Europa nu este doar o statistică bună de distribuit pe rețelele sociale, ci un instrument economic cu trei implicații directe:
- Validare pentru piețele externe și Aeroportul Ghimbav: Într-o perioadă în care Brașovul caută să atragă noi operatori aerieni și rute externe pe aeroportul local, astfel de clasamente funcționează ca o carte de vizită credibilă. Ele demonstrează că destinația are deja un grad ridicat de satisfacție în rândul turiștilor străini, reducând riscul comercial pentru companiile aeriene și turoperatori.
- Avantaj în competiția internă pentru city-break-uri: Faptul că Brașovul depășește Clujul cu 0,20 puncte și se află la o distanță infimă de Iași (locul 40, cu 7,66 puncte) confirmă că, din perspectiva atractivității estetice și turistice, orașul rămâne destinația urbană numărul 1 a provinciei românești.
- Un semnal de alarmă privind gestionarea succesului: Diferența dintre Brașov (7,69) și Iași (7,66) este de doar trei sutimi. Mai mult, lecția orașelor vestice depășite în acest top (precum Amsterdam sau Barcelona, aflată abia pe locul 47) arată cât de repede se poate eroda scorul unui oraș atunci când aglomerația, traficul și degradarea serviciilor strică experiența vizitatorului.
Pentru Brașov, provocarea anilor următori nu este să ajungă în top 40 european – a făcut-o deja –, ci să își protejeze exact atuul care l-a adus aici: echilibrul dintre patrimoniu, natură și calitatea vieții, fără a cădea în capcana turismului sufocant.
Acest material este proprietatea site-ului Mytex.ro si poate fi preluat pe site-ul dvs doar cu citarea sursei prin afisarea linkului catre articolul din site-ul mytex.
