Tăieri dure în administrația brașoveană: Ce comune și orașe din județ riscă să își piardă primăriile în urma reformei propuse de PSD

Reforma administrativ-teritorială readusă în prim-plan de Partidul Social Democrat (PSD) promite prima redesenare structurală a hărții administrative a României după anul 1968. Bazată pe o „matrice a sustenabilității” alimentată cu algoritmi de calcul și baze de date publice, măsura vizează eficientizarea primăriilor care consumă bugete importante doar pentru menținerea aparatului propriu.

Deși PSD dă asigurări că satul românesc nu își va pierde identitatea sau serviciile pentru cetățeni – invocând modelul comasării școlilor, unde au fost eliminate funcțiile administrative de conducere, dar nu și clădirile sau cursurile -, efectul asupra județului Brașov va fi seismic.

Harta vulnerabilităților în județul Brașov

Cu un peisaj administrativ format din 4 municipii (Brașov, Săcele, Făgăraș, Codlea), 6 orașe și 48 de comune, județul Brașov este direct vizat de filtrele de sustenabilitate enunțate la nivel central.

Miza orașelor mici: Rupea, Victoria și Predeal – pe sârmă

Potrivit datelor enunțate de coordonatorii reformei, 55% dintre orașele din România nu mai ating pragul legal de 10.000 de locuitori, dar mențin scheme de personal de nivel orășenesc.

• Rupea (aprox. 5.200 locuitori) și Victoria (aprox. 9.100 locuitori) intră direct în zona de risc. Cu o populație aflată sub pragul legal și venituri proprii modeste raportate la cheltuielile de funcționare, aceste orașe ar putea suferi reorganizări administrative majore.
• Predeal (aprox. 4.000 locuitori) nu îndeplinește criteriul demografic, însă ar putea fi salvat de sustenabilitatea economică dată de veniturile din turism și de gradul ridicat de colectare a taxelor.
• Ghimbav (aprox. 7.000 locuitori) reprezintă exemplul de oraș mic ce depășește handicapul demografic prin capacitatea administrativă și autonomia financiară enormă provenită din platformele industriale și activitatea aeroportului.

Comunele sub linia roșie de 1.500 și 3.000 de locuitori

La nivel național există 450 de unități administrativ-teritoriale sub 1.500 de locuitori și alte 1.100 sub 3.000 de locuitori. În județul Brașov, numeroase comune intră în scenariul de comasare:

• Sub 1.500 locuitori (pericol iminent de pierdere a personalității juridice): Comune precum Fundata (cea mai înaltă comună din România, dar cu sub 800 de locuitori), Drăguș, Cincu sau Ormeniș vor întâmpina dificultăți mari în a-și dovedi sustenabilitatea.
• Sub 3.000 locuitori (în atenția comitetelor de evaluare): Comune precum Holbav, Beclean, Ticuș, Bunești, Poiana Mărului, Sâmbăta de Sus sau Vama Buzăului.

Cele șase filtre de evaluare pentru localitățile brașovene

Sustenabilitatea fiecărui UAT din Brașov va fi calculată prin algoritmul propus de PSD, care măsoară simultan mai mulți indicatori cheie:

• Populația și demografia: Se verifică pragurile critice de 1.500, 3.000 și 10.000 de locuitori.
• Sustenabilitatea economică: Raportul dintre veniturile proprii din taxe locale și cheltuielile cu salariile din primărie. Comunele dependente aproape exclusiv de alocările de la Consiliul Județean riscă desființarea aparatului propriu.
• Capacitatea administrativă: Istoricul atragerii de fonduri europene (PNRR, Anghel Saligny) și proiectele de investiții finalizate.
• Conectivitatea: Timpul de acces rapid către drumurile naționale/autostradă, precum și distanța până la unitățile de pompieri (ISU) și spitalele din Brașov sau Făgăraș.
• Accesibilitatea serviciilor: Prezența și funcționalitatea dispensarelor, școlilor, grădinițelor și a medicilor de familie.
• Serviciile publice locale: Gradul de acoperire cu rețele de gaz, apă, canalizare, iluminat public modern și transport public integrat (cum este rețeaua Metropolitană RATBV).

Prefectura Brașov devine punctul central al reorganizării

Constituirea Comitetului Județean de Reorganizare în jurul Prefecturii Brașov – structură din care vor mai face parte Consiliul Județean, Cadastrul (OCPI), Direcția de Statistică, Inspectoratul Școlar, Poliția și Direcția Agricolă – mută decizia practică la nivel local. Acest comitet va redacta propunerea finală de reconfigurare a județului, care va fi trimisă ulterior către MAI și Ministerul Dezvoltării.

Ce înseamnă concret pentru locuitori

Reforma nu presupune că o comună precum Fundata sau Drăguș va dispărea de pe hartă sau că localnicii își vor schimba buletinele. Înseamnă însă că nu vor mai exista scheme separate cu primari, viceprimari, secretari de UAT și contabili-șefi pentru comunități de câteva sute de locuitori.

Ghișeul de plată a taxelor sau biroul de stare civilă pot funcționa în continuare ca puncte de lucru locale, însă conducerea executivă și decizia bugetară se vor muta în poluri administrative mai mari. Miza principală o reprezintă pregătirea pentru cadrul financiar european 2028-2034, unde fondurile vor fi alocate cu prioritate administrațiilor comasate și eficiente.

Acest material este proprietatea site-ului Mytex.ro si poate fi preluat pe site-ul dvs doar cu citarea sursei prin afisarea linkului catre articolul din site-ul mytex.