ROMÂNIA, LA UN PAS DE BLOCAJ ENERGETIC ÎNAINTE DE IARNĂ: Cauzele crizei, noul plan de 5.800 MW și ce se va întâmpla cu facturile

România traversează cel mai dificil sezon rece pentru sistemul energetic din ultimul deceniu. Deși iarna abia începe, sistemul energetic național se află în stare de alertă încă din prima parte a lunii august, pe fondul unei suprapuneri critice de factori naturali și tehnici.

Scăderea Dunării și oprirea reactoarelor de la Cernavodă

Principala cauză a dezechilibrului actual este seceta prelungită, care a redus debitul Dunării sub nivelul minim necesar pentru răcirea instalațiilor de la Cernavodă. Ca urmare, cele două reactoare nucleare – care asigură în mod obișnuit aproximativ o cincime din producția națională – sunt oprite de aproape trei luni. Aceeași lipsă de apă a diminuat sever și capacitatea de producție a hidrocentralelor.

Potrivit unei analize realizate de casa de consultanță Frames, țara noastră a pierdut temporar exact acele surse de energie ieftină și constantă care mențineau stabilitatea rețelei indiferent de oră.

Prețuri record pe piața europeană

Efectele s-au văzut direct pe piața bursieră. La sfârșitul lunii octombrie, România a înregistrat cel mai ridicat preț mediu la energie electrică dintre toate cele 34 de piețe europene monitorizate zilnic, ajungând la aproximativ 311 euro pe megawatt-oră, comparativ cu 249 de euro în Germania sau sub 10 euro în țările nordice.

În orele de vârf ale serii, cotațiile de la București au depășit chiar și pragul de 434 de euro pe megawatt-oră. Deși populația este protejată pe termen scurt prin contracte cu preț fix și plafoane, aceste scumpiri se transmit rapid în cheltuielile comercianților și ale industriei, alimentând inflația la raft.

Mintia, principalul sprijin pentru lunile de iarnă

Speranța de stabilizare pentru această iarnă vine de la nouă centrală în ciclu combinat pe gaze de la Mintia, un proiect privat al grupului Mass Global cu o valoare de 1,4 miliarde de euro și o capacitate totală proiectată de 1.700 megawați.

Prima turbină a fost deja conectată la rețea la jumătatea lunii octombrie, iar până la finalul anului este estimată integrarea a circa 1.000 megawați, reprezentând peste 10% din capacitatea funcțională a țării. O altă centrală pe gaze, cea de la Iernut (430 megawați), urmează să intre în producție cel mai probabil în prima parte a anului 2027. Deși aceste centrale pe gaze pot produce indiferent de condițiile meteo și acoperă lipsurile din orele de seară, prețul energiei generate de ele rămâne influențat de evoluția pieței gazelor naturale și de certificatele de CO₂.

Strategia guvernamentală: 5.800 megawați noi până în 2027

Noul ministru al Energiei, Dumitru Chisăliță, a anunțat un obiectiv ambițios de a adăuga 5.800 de megawați noi în sistem până la finalul anului 2027, combinând sursele regenerabile cu cele dispecerizabile.

Printre schimbările majore de abordare se numără decizia de a păstra în funcțiune centralele pe cărbune până când vor exista capacități noi suficiente care să le înlocuiască. De asemenea, prioritățile includ dezvoltarea sistemelor de stocare în baterii și hidrocentrale cu acumulare prin pompaj, reluarea proiectelor eoliene offshore din Marea Neagră, începerea extracției de gaze de mare adâncime în 2027 și repornirea urgență a reactoarelor de la Cernavodă cu soluții tehnice împotriva secetei.

Revoluția fotovoltaică depinde de rețeaua de transport

Capacitatea instalată din surse solare a crescut accelerat. La începutul acestui an, România număra peste 300.000 de prosumatori, cu o capacitate de 3.400 megawați, iar în primele opt luni din 2026 s-au adăugat alți 2.500 megawați noi în solar și stocare.

Marea provocare rămâne însă infrastructura de transport administrată de Transelectrica. În prezent, din cauza întârzierilor în racordare și a capacității limitate a rețelei în zilele însorite, doar 41% dintre proiectele avizate ajung să fie conectate în termen de un an și jumătate. Acest lucru creează un paradox: la prânz se produce surplus solar ieftin care este exportat la prețuri reduse, iar seara țara importă energie scumpă.

Ce urmează pentru facturi și economie

Analiștii Frames estimează că intrarea în funcțiune a marilor proiecte hibride (solar combinat cu stocare), a centralelor pe gaze și a resurselor din Marea Neagră poate readuce România la statutul de exportator net de electricitate în 2027.

Pentru consumatori și companii, mai multă producție internă nu va însemna o ieftinire la jumătate – piața fiind cuplată la nivel european -, dar va asigura eliminarea șocurilor speculative de preț și stabilitatea tarifelor pe termen lung, un pas esențial pentru reducerea inflației din economie.

Acest material este proprietatea site-ului Mytex.ro si poate fi preluat pe site-ul dvs doar cu citarea sursei prin afisarea linkului catre articolul din site-ul mytex.