Înfruntarea încălzirii globale: Cum pot stațiunile montane din judeţul Brașov și din țară să evite falimentul în lipsa zăpezii

Incertitudinea ninsorilor a devenit noua realitate a turismului de iarnă – inclusiv în zona Braşovului. Dacă în urmă cu ani de zile deschiderea sezonului de schi la 1 decembrie era o garanție, astăzi administratorii de pârtii se văd nevoiți să aștepte zăpada naturală până după Anul Nou. Încălzirea globală impune o transformare radicală: de la stațiuni exclusiv de iarnă la domenii montane multifunctionale, active 365 de zile pe an.

Experiența recentă prezentată la expoziția de tehnică montană de la Cheile Grădiștei arată că salvarea turismului de iarnă depinde de tehnologii avansate de conservare a zăpezii și de diversificarea activităților pentru turiști.

Lecția conservării: De la depozite în groapă la tehnologia „snow farming”

Soluția salvatoare nu este neapărat nouă, dar a evoluat spectaculos. Vizionarii locali au demonstrat deja că se poate.

Lecția de la Cheile Grădiștei: Acum aproximativ un deceniu, când Campionatele Mondiale de biatlon pentru juniori și tineret erau la un pas de anulare din cauza lipsei zăpezii și a temperaturilor ridicate, Ovidiu Gârbacea a convins federația internațională (IBU) că poate salva competiția. A adus pe traseu tonele de zăpadă stocate din timp în pădure, în gropi acoperite strategic cu crengi de brad. Competiția s-a ținut cu succes.

Astăzi, această metodă empirică a devenit o industrie numită snow farming:

• Exemplul din Franța (Metabief): Un depozit de 8.000 – 9.000 de metri cubi de zăpadă a fost izolat termic peste vară. La o temperatură exterioară record de 54 de grade Celsius la nivelul suprafeței izolației, sub stratul protector s-a păstrat o temperatură de doar 2.1 grade Celsius – aşa cum s-a subliniat la Ştirile PRO TV.
• Oportunitatea din primăvară: Administratorii din Harghita și de pe Valea Prahovei confirmă că în luna martie rămân pe pârtii straturi de aproape 50 cm de zăpadă care pot fi colectate și conservate pentru debutul sezonului următor, când cererea turistică este maximă.

Trei piloni strategici pentru prevenirea falimentului stațiunilor

Pentru a supraviețui schimbărilor climatice și a asigura succesul unor evenimente majore – precum Festivalul Olimpic al Tineretului European (FOTE 2027), programat în județul Brașov între 14 și 21 februarie 2027 – stațiunile montane trebuie să implementeze rapid trei măsuri:

1. Tehnologie de ultimă generație pentru zăpadă
   • Optimizarea tunurilor de zăpadă de înaltă eficiență, capabile să înghețe apa la temperaturi marginale (aproape de 0 grade Celsius).
   • Crearea de depozite profesionale acoperite cu membrane geotextile speciale pentru tehnologia snow farming.
2. Suprafețe sintetice și pârtii artificiale
   • Instalarea de pârtii din plastic de înaltă densitate, care oferă aderență similară cu zăpada naturală și permit schiatul indiferent de anotimp sau temperatură.
3. Reorientarea către agrement pentru 4 anotimpuri
   • Investiții în infrastructură alternativă: parcuri de aventură, coastere montane (fly coaster), turnuri de observație, leagăne panoramice abrupte și trasee de bicicletă. Un domeniu montan modern nu mai poate depinde exclusiv de schi.

Testul de maturitate pentru Brașov

Organizarea FOTE 2027 în județul Brașov pune o presiune uriașă pe infrastructura locală. Vremea din ultimii ani arată o fluctuație extremă de temperaturi în lunile de iarnă, iar depozitarea preventivă a zăpezii artificiale și naturale încă din iarna 2025-2026 reprezintă o poliță de asigurare obligatorie.

Investițiile mari (de ordinul milioanelor de euro) făcute în atracții independente de starea vremii vor face diferența între stațiunile care vor falimenta și cele care vor prospera pe tot parcursul anului.

Acest material este proprietatea site-ului Mytex.ro si poate fi preluat pe site-ul dvs doar cu citarea sursei prin afisarea linkului catre articolul din site-ul mytex.