Miorița, Baltagul și oile noastre: Călin Georgescu a descoperit rețeta salvării neamului la târgul din Cisnădie

Călin Georgescu a lovit din nou. Sâmbătă, la târgul de producători din Cisnădie, suveranistul a făcut o nouă baie de mulțime printre brânzeturi și legume, transformând o simplă tarabă cu roșii într-o tribună mesianico-folclorică.

Întâmpinat de un cor de fani extaziați, Georgescu a pornit la atac împotriva samsarilor și a intermediarilor care, în opinia sa, blochează dialogul direct dintre țăran și Divinitate: „Nu uitați, prin roadele pământului, țăranul român vorbește cu Dumnezeu. Dar când piața devine moșia samsarului sau intermediarului, atunci prețul pâinii ajunge să fie o insultă adusă palmelor bătătorite”, a decretat el, ridicând mâna unui producător local pe post de dovadă supremă.

Vârful discursului maraton a fost atins când suveranistul a trecut de la economia de piață direct la literatura de gimnaziu și salvări cosmice. Avertizând că blocarea exportului de animale ne taie definitiv legătura cu trecutul, Călin Georgescu a aruncat în luptă dovezi din moşi strămoşi ale culturii române: „Atunci când exportul de miei și de oi vii este blocat, să știți că nu rămânem doar fără ciobani, pierdem o parte din țară. Asta avem de salvat, istoria noastră milenară, Miorița, Curtea de Argeș, Baltagul!” – potrivit România TV.

• Locație: Târgul de producători din Cisnădie, județul Sibiu.
• Strategie: Discurs maraton, atingeri mistice și identificarea palmelor bătătorite în public.
• Inamici declarați: Intermediarii, exporturile blocate și risipa de alimente.
• Soluții propuse: Achiziții de stat directe de la fermieri pentru școli, spitale și cantine.
• Referințe culturale: Miorița, Baltagul, Meşterul Manole și, evident, oile autohtone.

Se pare că pentru Călin Georgescu, redresarea economiei românești nu ține de fonduri europene sau strategii fiscale, ci de o întoarcere la rădăcinile mioritice – acolo unde brânza e sănătoasă, banul rămâne în țară, iar oile ne salvează identitatea națională.