Miza urșilor la Brașov: De la turism și pagube locale la disputa Nicușor Dan – Parlament pe cotele de vânătoare

Comunitățile din județul Brașov – printre cele mai afectate din țară de prezența urșilor în zonele locuite – se află din nou în centrul unei dezbateri naționale aprinse privind gestionarea acestei specii protejate. Tensiunea dintre siguranța cetățenilor și conservarea mediului a atins un nou prag politic după ce președintele Nicușor Dan a trimis Parlamentului, spre reexaminare, legea care dubla cotele de prevenție și intervenție pentru anii 2026 și 2027.

Decizia șefului statului vine la scurt timp după ce Curtea Constituțională (CCR) a respins sesizarea sa inițială, stabilind că cadrul normativ aprobat de parlamentari respectă principiile constituționale. Cu toate acestea, cererea de reexaminare pune pe masă vulnerabilități tehnice direct relevante pentru fondurile cinegetice și comunitățile din zona Brașovului.

Principalul punct de dispută: Vânătoare pe bază de trofeu sau intervenție pe exemplare problematice?

Argumentul central al cererii de reexaminare este legat de modul în care sunt selectați urșii care urmează să fie recoltați. În timp ce actul normativ votat de Parlament stabilește o cotă fixă de 859 de exemplare (plus 110 pe cota de intervenție) pentru anii 2026 și 2027, președintele Dan susține că sistemul riscă să devină un automatism administrativ sau o formă de vânătoare orientată pe valoarea trofeului, în loc să rezolve adevărata problemă.

Pentru județul Brașov, unde interacțiunile om-urs au loc frecvent chiar la liziera cartierelor sau pe traseele turistice extrem de circulate, diferența dintre o cotă numerică abstractă și eliminarea direcționată a exemplarelor habituate este critică. Punctele-cheie reclamate de Cotroceni vizează:

• Prioritizarea urșilor cu comportament conflictual: Extragerea ar trebui să vizeze strict exemplarele care coboară repetat în zonele locuite și creează pagube, pe baza datelor locale documentate.
• Evaluarea anuală obligatorie: Menținerea aceleiași cote fixe pentru doi ani consecutivi (2026 și 2027) ignoră dinamica reală a populației de urs, rutele de migrație și eficiența măsurilor neletale (precum gardurile electrice sau pubelele securizate).
• Monitorizarea digitală în timp real: Lipsa unui registru electronic național unic creează riscul depășirii plafoanelor de recoltare, controlul ulterior fiind inutil în cazul unei specii protejate.

Impactul asupra județului Brașov

Pentru cetățenii și gestionarii de fonduri cinegetice din zona Brașovului, blocajul legislativ prelungește o stare de incertitudine. Pe de o parte, primăriile locale și fermierii solicită pârghii rapide și nebirocratice pentru îndepărtarea fiarelor care distrug bunuri și pun în pericol vieți omenești. Pe de altă parte, lipsa unei trasabilități clare a intervențiilor riscă să aducă România în procedură de infringement din partea Comisiei Europene pentru nerespectarea statutului de protecție strictă a speciei.

Până când Parlamentul va dezbate cererea de reexaminare și va decide dacă va modifica textul legii sau îl va vota în forma inițială, gestionarea situațiilor de urgență de la nivel local rămâne sub cadrul operațional existent, bazat pe intervențiile punctuale ale echipelor mixte.