Cum a eșuat „blocada” lui Nicușor Dan la CCR pe marile proiecte de Energie, Economie și Apărare

Decizia de miercuri a Curții Constituționale a României (CCR) nu este doar o simplă respingere a unei sesizări venite de la Cotroceni. Este deznodământul unui război de uzură politico-economic care durează de ani de zile. Prin declararea ca fiind constituțională a legii ce permite modificarea limitelor ariilor protejate de interes național, CCR dă o lovitură majoră strategiei președintelui Nicușor Dan de a bloca prin pârghii juridice proiectele de infrastructură energetică începute înainte de 2007.

Pentru tabăra pro-dezvoltare, victoria este totală. Pentru ecologiști și opoziție, decizia deschide calea „mutilării” mediului sub paravanul siguranței naționale. Însă, dincolo de retorică, analiza la rece arată că miza acestei decizii se întinde pe patru piloni strategici: Energie, Economie, Apărare și Tensiune politică.

1. Energie: Deblocarea megaproiectelor istorice

Sistemul Energetic Național (SEN) primește o gură de oxigen vitală într-un moment în care securitatea aprovizionării este critică. Proiecte hidroenergetice majore, precum cel de la Răstolița sau cele de pe Valea Jiului – începute în perioada comunistă sau imediat după și abandonate în stadii avansate de execuție (unele la peste 85-90% progres) -, pot fi în sfârșit finalizate.

• Ce se schimbă? Legea elimină obligativitatea evaluării de mediu „de la caz la caz” pentru aceste investiții declarate strategice, scoțând hidrocentralele din cercul vicios al litigiilor perpetue generate de rețeaua ariilor protejate naționale.

2. Economie: Miliardele îngropate încep să producă

Din punct de vedere economic, decizia CCR pune capăt risipei de bani publici. România avea active de sute de milioane de euro care efectiv „putrezeau” în munți din cauza suprapunerii ulterioare a unor parcuri naturale peste amplasamentele șantierelor. Intrarea acestor hidrocentrale în circuitul economic înseamnă energie mai ieftină în bandă, locuri de muncă stabilizate și o diminuare a dependenței de importuri pe piața de echilibrare.

3. Apărare: Super-puteri pentru CSAT

Poate cea mai dură prevedere validată de CCR este transferul de autoritate către Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT). De acum, dacă un proiect de infrastructură (de producție sau transport de energie) este considerat vital pentru securitatea națională sau capacitatea de răspuns în situații de urgență, acesta este exceptat de la directivele clasice de mediu prin simplă hotărâre CSAT.

• Argumentul Curții: CCR a demontat acuzația președintelui Dan, explicând că CSAT nu primește atribuții noi, ci doar aplică în mod concret prerogativele de apărare pe care le deținea deja prin legea sa de funcționare. Securitatea statului a bătut, în viziunea judecătorilor, conservarea rigidă a naturii.

4. Tensiune: Eșecul de la Cotroceni și victoria lui Zamfir

Pe plan politic, discursul de tip „România Onestă” și axat pe protecția strictă a mediului promovat de președintele Nicușor Dan încasează o înfrângere de proporții. Acuzat frecvent de adversarii politici de la PSD și AUR că „blochează România” – de la planșeul Unirii din Capitală până la marile șantiere ale țării -, președintele pierde o pârghie majoră de veto.

În contrapartidă, inițiatorul legii, senatorul PSD Daniel Zamfir, își arogă o victorie simbolică majoră după patru ani de eșecuri legislative și retrimiteri la reexaminare. Exclamația sa – „AM REUȘIT! (…) M-am lovit de opoziția feroce a useriştilor și ONG-urilor care de ani de zile blochează dezvoltarea țării!” – dă tonul liniei de comunicare a Coaliției pentru perioada următoare.

Clauza de siguranță europeană: De ce nu s-a activat „bomba” Infringementului?

Marele pariu pierdut al contestației prezidențiale a fost invocarea dreptului european (Directiva Habitate). Judecătorii constituționali au fost însă extrem de chirurgicali în analiză: noua lege vizează exclusiv ariile protejate de interes național, nu și siturile de interes comunitar (rețeaua europeană Natura 2000).

Prin această delimitare tehnică inteligentă, legislația românească ocolește – cel puțin teoretic – riscul declanșării unei proceduri de infringement din partea Comisiei Europene, lăsând organizațiile de mediu (precum Declic sau Bankwatch) fără principalul lor argument juridic în instanțele naționale.

Ce urmează?

Cu decizia CCR pe masă, hotărârea este definitivă și general obligatorie. Legea merge direct la promulgare. Din acest moment, mingea trece în curtea Executivului și a CSAT, care trebuie să emită rapid hotărârile administrative pentru reluarea lucrărilor pe șantierele înghețate de zeci de ani. Blocajul s-a spart, însă monitorizarea modului în care constructorii vor „mușca” din parcurile naționale va rămâne, cu siguranță, sub lupa societății civile.

Acest material este proprietatea site-ului Mytex.ro si poate fi preluat pe site-ul dvs doar cu citarea sursei prin afisarea linkului catre articolul din site-ul mytex.