Lovitură pentru Cotroceni pe tema urșilor: Unde a calculat greșit Președintele Nicușor Dan în fața CCR. Ce înseamnă decizia pentru Brașov
Decizia Curții Constituționale de a respinge sesizarea Președintelui Nicușor Dan pe legea cotelor de urs deblochează o criză ecologică și de siguranță, dar adâncește faliile de la București. În timp ce ministrul interimar Tánczos Barna acuză o pierdere inutilă de timp, Brașovul – județul aflat în prima linie a conflictului om-animal – privește hotărârea ca pe o gură de oxigen.
Miza sesizărilor respinse de CCR cu majoritate de voturi nu a fost doar una juridică, ci și una profund politică și de supraviețuire pentru comunitățile montane. Președintele Nicușor Dan a încercat să blocheze la CCR actul normativ care stabilește cotele de prevenție și intervenție pentru anii 2026 și 2027 (859 de exemplare recoltate ca prevenție la nivel național și 110 ca intervenție rapidă).
Deși demersul de la Cotroceni s-a dorit o protecție a literei directivelor europene, argumentația echipei prezidențiale a eșuat pe linie în fața judecătorilor constituționali.
Cele trei puncte unde a greșit argumentația Președintelui
Analiza deciziei CCR arată că echipa juridică a Palatului Cotroceni a mizat pe argumente ușor de demontat în actualul cadru legal european și național:
- Interpretarea rigidă a Directivei Habitate: Președintele Nicușor Dan a susținut că recoltarea încalcă normele europene. CCR a tranșat clar: Directiva Habitate permite statelor membre derogări dacă există studii științifice detaliate care arată o suprapopulare ce pune în pericol populația. Statele membre au dreptul la măsuri active.
- Forțarea principiului separării puterilor: Cotroceniul a reclamat faptul că Parlamentul nu ar fi trebuit să stabilească prin lege cote numerice fixe (atribuție considerată mai degrabă executivă). CCR a amintit însă că Parlamentul este forul legiuitor suprem și, în litera Constituției, este suveran să legifereze în orice domeniu, inclusiv în managementul faunei.
- Invocarea lipsei de claritate: Critica prezidențială privind lipsa sancțiunilor clare pentru recoltarea femelelor cu pui a fost demontată prin simpla coroborare cu Legea Vânătorii (407/2006), care acoperă deja aceste aspecte penale.
Tánczos Barna: „Am pierdut două luni” pe fondul crizei politice
Imediat după decizie, ministrul interimar Tánczos Barna a lansat un atac politic dur de la biroul său ministerial, amintind că jocurile juridice din ultimele două luni au blocat intervențiile exact în perioada de primăvară-vară, când urșii sunt extrem de activi. În contextul actual, în care Guvernul este oricum slăbit de recenta moțiune de cenzură, Tánczos Barna a cerut fondurilor de vânătoare să treacă la treabă „imediat și cu responsabilitate”, beneficiind și de girul primit recent de la Bruxelles de la Comisarul european pentru mediu.
Ce înseamnă asta pentru Brașov?
Pentru brașoveni, decizia CCR pune capăt unui blocaj periculos. Fie că vorbim de urșii care coboară pe străzile din cartierul Răcădău – şi nu numai, de atacurile din zona montană sau de pagubele imense aduse fermierilor din județ, legea declarată constituțională oferă, în sfârșit, bază legală pentru gestionarea activă a populației.
Cu un management bazat pe studiile genetice finalizate recent, fondurile cinegetice din județul Brașov au acum undă verde să aplice cotele de prevenție fără teama că acționează în afara legii. Rămâne de văzut cât de repede se vor organiza asociațiile de vânătoare din teren pentru a recupera cele două luni pierdute la Curte.
Acest material este proprietatea site-ului Mytex.ro si poate fi preluat pe site-ul dvs doar cu citarea sursei prin afisarea linkului catre articolul din site-ul mytex.
