Paradoxul Carburanților în România: De ce se scumpesc benzina și motorina exact când petrolul se ieftinește? Cum a transformat o ordonanță de urgență „plafonul” în „țintă de profit”

În timp ce cotațiile internaționale ale petrolului Brent scad, iar cursul valutar rămâne stabil, șoferii români se confruntă cu o realitate greu de explicat: prețurile la pompă continuă să crească. Recent, liderul pieței, OMV Petrom, a majorat prețurile cu 5 bani pe litru, declanșând un val de întrebări legitime.

Răspunsul la acest paradox nu vine din dinamica pieței libere, ci dintr-o măsură populistă a Guvernului: plafonarea adaosului comercial.

Capcana OUG-urilor: Intenții bune, efecte perverse

Prin OUG nr. 19/2026 (completată de OUG nr. 24/2026), Executivul a instituit stare de criză pe piața carburanților, limitând adaosul comercial la media anului 2025. Deși măsura a fost vândută publicului ca un scut împotriva speculei, menit să taie 5-15 bani din prețul final, efectul în realitate este exact invers.

În economie, acest fenomen este cunoscut drept efectul de „focalizare” (observat deja în trecut pe piața gazelor).

Cum funcționează „anestezia” concurenței:

• În mod normal: Când materia primă (petrolul) se ieftinește, companiile mari se întrec în reduceri de preț pentru a fura din cota de piață a concurenței.
• Sub efectul plafonării: Plafonul impus de stat nu mai funcționează ca o limită maximă, ci devine o țintă de profit. Companiile listate la bursă au obligația legală față de acționari să își maximizeze câștigurile. Astfel, când costurile scad, ele nu mai transferă ieftinirea către consumatori, ci mențin prețurile sus pentru a-și conserva adaosul maxim permis de lege.

Oligopolul din România amplifică problema

Efectul acestei reglementări este cu atât mai toxic în România, unde piața carburanților este un oligopol – controlată de doar câțiva mari jucători cu comportamente comerciale predictibile.

Într-o piață cu puțini actori, intervenția brutală a statului oferă o „indicație prețioasă”. Companiile nu mai trebuie să își asume riscuri comerciale; statul le-a trasat deja linia până la care pot întinde coarda – aşa cum a subliniat expertul Dumitru Chisăliţă de la AEI.

Lecția dură a populismului economic

Cazul României tinde să devină unic în Europa prin prisma modului în care bunele intenții politice blochează mecanismele de piață. Intervențiile administrative asupra prețurilor promit soluții simple, dar vin întotdeauna cu o factură ascunsă.

Dacă o măsură gândită să protejeze cetățenii ajunge să blocheze ieftinirea naturală a benzinei, înseamnă că statul a eșuat. Pe termen scurt, plafonarea dă bine la televizor; pe termen lung, costurile populismului sunt suportate, până la ultimul ban, tot de la pompa la care alimentează românii.

Acest material este proprietatea site-ului Mytex.ro si poate fi preluat pe site-ul dvs doar cu citarea sursei prin afisarea linkului catre articolul din site-ul mytex.