Cutremur pe piața muncii în 2026: Brașovul, în topul național al concedierilor. Industria auto și IT-ul, cele mai lovite sectoare

Anul 2026 se anunță unul de supraviețuire pentru mii de angajați brașoveni. În timp ce reforma administrativă începută în vestul țării (Bihor) face valuri la nivel național, județul Brașov confirmă tendința îngrijorătoare, instalându-se oficial în „topul negru” al orașelor cu cele mai multe disponibilizări din România.

Brașovul, pe harta restructurărilor: Sute de persoane puse pe liber

Conform celor mai recente date furnizate de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM), citate de România TV, Brașovul ocupă un loc fruntaș în clasamentul orașelor afectate de valul de concedieri, cu un număr oficial de 370 de persoane care și-au pierdut locul de muncă doar în prima parte a acestui an.

Deși cifra pare mică raportat la București, impactul social local este major, având în vedere că restructurările vin din pilonii de bază ai economiei brașovene:

1. Sectorul Auto: Cea mai afectată industrie la nivel național (10.000 de concedieri), cu un impact direct asupra parcurilor industriale din zona Brașov-Ghimbav-Codlea.
2. IT-ul și Serviciile: Deși rămâne cel mai bine plătit domeniu (medie de 12.931 lei net), sectorul informatic a început să „sângereze” angajați, pe fondul reducerii bugetelor de investiții.
3. Industria Mobilei și Construcțiile: Sectoare tradiționale pentru județ, care resimt din plin frâna pusă pe piața imobiliară.

Paradoxul brașovean: Salarii de top, dar siguranță zero

Analiza pieței muncii arată o polarizare extremă. Pe de o parte, angajații din IT și industria grea (petrol/gaze) încasează salarii care depășesc pragul de 10.000 de lei net, dar trăiesc cu spectrul restructurării deasupra capului.

La polul opus, sectoarele care oferă cele mai multe locuri de muncă în Brașov – HoReCa și Confecțiile – se zbat în pragul sărăciei, cu salarii ce abia depășesc 3.400 de lei net. În contextul noilor măsuri fiscale, operatorii din turism raportează deja scăderi de până la 15% ale numărului de clienți, ceea ce ar putea duce la un nou val de închideri de restaurante și pensiuni în zona istorică a oraşului de la poalele Tâmpei și în Poiana Brașov.

Modelul „Bolojan” și administrația locală

De asemenea, iese în evidenţă și presiunea imensă asupra aparatului bugetar. Dacă în Bihor reforma Bolojan elimină peste 3.200 de posturi, este de așteptat ca și administrațiile locale din județul Brașov să fie obligate, conform OUG nr. 7/2026, să aplice reduceri de personal de până la 30% pentru a eficientiza cheltuirea banului public.

Concluzie pentru brașoveni: Dacă lucrezi în industria componentelor auto sau în servicii externalizate, 2026 este anul în care siguranța locului de muncă devine un concept fragil. Economia locală trece printr-o recalibrare dură, dictată de contextul fiscal național și de criza globală din industria auto.