Alertă pentru buzunarele românilor: Pericolul ascuns din spatele plafonării generale a adaosului comercial și lecția dură a Ungariei

Planul autorităților de a introduce un mecanism automat de plafonare a adaosului comercial ori de câte ori inflația depășește pragul de 5% riscă să declanșeze un val de efecte secundare greu de controlat. Deși măsura pare la prima vedere un colac de salvare pentru puterea de cumpărare a populației, specialiștii în economie avertizează că o astfel de intervenție brutală în mecanismul pieței libere poate transforma rapid o criză a scumpirilor într-o criză a disponibilității produselor la raft.

Analiza realizată de compania de consultanță Frames arată că extinderea plafonării la toate produsele alimentare, nu doar la cele de bază, reprezintă o premieră riscantă. Expertul Adrian Negrescu subliniază că retailerii, pentru a-și putea acoperi cheltuielile fixe cu salariile, energia și chiriile, vor fi împinși către așa-numitul efect de „pat de apă”. Mai exact, pierderile înregistrate la produsele cu preț controlat vor fi recuperate prin scumpiri agresive la toate celelalte articole neplafonate, de la produse de igienă la cosmetice sau alte bunuri de larg consum.

Un alt risc major identificat este cel al penuriei. În momentul în care prețul impus de stat nu mai acoperă costurile tot mai mari de producție și logistică, comercianții ar putea decide să scoată pur și simplu acele produse din ofertă. Rezultatul ar fi unul pe care românii l-au mai întâlnit în istorie: rafturi goale sau raționalizarea mărfurilor. Totodată, producătorii ar putea recurge la fenomenul de „skimpflation”, adică scăderea calității ingredientelor doar pentru a putea menține prețul final în limitele legale.

Experiența vecinilor din Ungaria servește drept cel mai bun avertisment. Guvernul de la Budapesta a impus cele mai dure plafoane de preț din Uniunea Europeană, însă rezultatul a fost dezastruos. Ungaria a ajuns să înregistreze o inflație alimentară record, de peste 40%, în timp ce produsele de bază precum zahărul sau combustibilul au dispărut temporar din magazine. În contrast, țări precum Franța au ales calea acordurilor voluntare cu marii retaileri, o metodă mult mai flexibilă care nu a suprimat competiția.

Măsura propusă la București ar putea lovi cel mai puternic tocmai în capitalul românesc. Micile magazine de cartier și producătorii locali sunt mult mai vulnerabili decât marile lanțuri internaționale. În timp ce hipermarketurile pot supraviețui cu marje mici datorită volumelor uriașe, micii comercianți români nu vor putea face față cheltuielilor, existând riscul unui val de falimente în comerțul tradițional. Pe termen lung, soluția rămâne stimularea competiției și sancționarea abuzurilor, nu transformarea economiei într-o piață planificată care s-ar putea prăbuși la prima ridicare a restricțiilor.