De ce guvernele iubesc inflația. Cetățeanul, bun de stors

Guvernele iubesc inflația pentru că astfel îşi acoperă dezechilibrele create. Practic, omul de rând nu simte când i se iau banii, a analizat economistul Adrian Codirlaşu, preşedintele Asociaţiei CFA România.

Ce înseamnă represiune financiară? Utilizarea inflaţiei de către Guvern pentru a reduce dezechilibrele din economie prin dobânzi real negative. Ce am văzut anul trecut? Un deficit bugetar pe ESA de 9,3% din PIB, adică spectaculos, dar în acelaşi timp cu acest impuls spectaculos dat economiei am văzut o creştere economică de doar 0,7%. Deci, practic, o risipă epică a fost anul trecut, care a creat dezechilibre. Acest deficit bugetar trebuie redus, a creat şi deficit de cont curent şi orice deficit… Ce înseamnă aceşti 9,3% din PIB deficit bugetar? 9,3% din PIB, bani tipăriţi. Când Guvernul emite bonduri, tipăreşte practic banii, sunt bani care intră în agregatul monetar M3. Deci, sunt bani care caută să cumpere bunuri şi servicii şi generează inflaţie. Şi de asta spun: guvernele iubesc inflaţia, vor inflaţie, prin această inflaţie vor dori să-şi acopere aceste dezechilibre create, a explicat Adrian Codîrlaşu.

Specialistul a precizat că deficitul va ajunge anul acesta la 8,4% conform proiecţiei, însă, „dacă ne uităm în istorie, când Guvernul zice ceva, mai adăugăm măcar un 0,5%”.

Inflaţia – oamenii caută protecţie

Potrivit acestuia, protecţia la inflaţie asigură equity-ul, imobiliarele, aurul şi, mai nou, bitcoin-ul, active care au ajuns la maxime istorice tocmai pentru că investitorii simt tentaţia guvernelor de a folosi inflaţia pentru a-şi reduce deficitele.

„Practic, ce vedem? Avem inflaţie de 10%, dobânzi care chiar încep cu şase, deci sub şapte. Net ce înseamnă? Doar iluzie monetară. Primesc o dobândă, dar dobânda aia valorează mai puţin, nu le acoperă pierderea de putere de cumpărare prin inflaţie. Ce face represiunea financiară? Dobânzi real negative ce înseamnă? Că oamenii totuşi nu sunt proşti şi caută protecţie faţă de inflaţie. Şi dacă ne uităm la tot ce s-a întâmplat pe pieţele globale, am văzut equity-ul, care asigură o protecţie la inflaţie. De ce? Pentru că firmele, atunci când le cresc costurile, dau mai departe prin preţ, ele transmit inflaţia de fapt mai departe şi îşi menţin marja de profit. Deci, equity-ul asigură o protecţie la inflaţie, real estate asigură o protecţie la inflaţie, aurul asigură o protecţie la inflaţie şi, mai nou, bitcoin-ul asigură o protecţie la inflaţie. Şi vedem pe toate aceste clase de active maxime istorice la nivel global tocmai că investitorii instituţionali, oamenii simt tentaţia guvernelor de a folosi inflaţia pretutindeni pentru a-şi reduce deficitele şi datoriile publice şi s-au îndreptat către aceste active”, a relatat Adrian Codirlaşu, potrivit Agerpres.