Preluarea Napolact de către un miliardar din Ungaria ar fi risc la adresa securităţii naţionale / Cine susţine acest lucru şi cu ce argumente

Preluarea Napolact de către un miliardar din Ungaria ar fi risc la adresa securităţii naţionale.

Deputatul PNL Sebastian Burduja, fost ministru al Energiei, a tras un semnal de alarmă privind tranzacția prin care grupul maghiar Bonafarm urmează să preia compania Napolact. Burduja le solicită autorităţilor competente o investigație amănunțită a cumpărătorului și a implicațiilor tranzacției asupra securității naționale, aşa cum a relatat ştiridecluj.ro.

Sebastian Burduja a declarat că tranzacţia privește „un simbol al industriei agroalimentare românești”, cu fabrici la Cluj-Napoca și Târgu Mureș și aproximativ 400 de angajați: „Preluarea sa de către un investitor străin necesită o analiză care să depășească cadrul concurențial și să includă riscurile geopolitice și de securitate”.

Deputatul liberal susţine că profilul lui Sandor Csanyi, miliardarul care controlează Bonafarm și OTP Bank, „depășește statutul de simplu investitor privat”, acesta fiind un apropiat al premierului Viktor Orban și un actor central în politica economică a Ungariei.

Preluarea Napolact de către un miliardar din Ungaria ar fi risc la adresa securităţii naţionale

Conform sursei citate, iată riscurile enumerate de Sebastian Burduja:

• operațiunile OTP Bank în Rusia și acuzațiile de susținere indirectă a efortului de război al Moscovei;
• legăturile cu China prin Consiliul de Afaceri Chino-Maghiar și implicarea în proiecte strategice chineze;
• încercarea de a promova simbolului revizionist al „Ungariei Mari” la meciuri de fotbal, cu potențial de a crea tensiuni interetnice, folosind-se de funcția de vicepreședinte al UEFA și FIFA
• dependența Bonafarm de sprijin politic, ceea ce ar putea genera distorsiuni pe piața românească.

„O investiție realizată de Bonafarm în România nu poate fi evaluată ca o simplă decizie de afaceri a unei companii private, ci trebuie analizată ca o potențială extensie a strategiei unui stat ale cărui politici au intrat frecvent în conflict cu principiile Uniunii Europene și interesele naționale ale României”, a concluzionat Sebastian Burduja.