Florii 2024 pentru catolici și protestanți, inclusiv brașoveni / Tradiții și obiceiuri

Florii 2024 pentru catolici și protestanți, inclusiv brașoveni / Tradiții și obiceiuri

Duminică, 24 martie, creștinii romano-catolici și cei protestanți (reformați, evanghelici, luterani, unitarieni, baptiști, anglicani și alții), printre care se numără câteva zeci de mii de brașoveni, celebrează Duminica Floriilor, care deschide ciclul sărbătorilor pascale.

Floriile evocă Intrarea Mântuitorului în Ierusalim, unde a fost întâmpinat de mulţimi cu flori și ovații. În această zi, preoții sfințesc ramuri înmugurite de salcie, care se împart creștinilor în amintirea ramurilor de finic și măslin cu care a fost întâmpinat Isus Cristos.

De Florii, credincioşii merg la biserică pentru a primi crenguţe sfințite de salcie, măslin şi palmier pe care le pun la geamuri, uşi şi porţi, pentru a fi protejaţi de rele.
Tot în Duminica Floriilor, gospodinele merg la cimitirele din jurul bisericilor și curăță mormintele strămoșilor, agățând de cruci rămurele împletite.

În Duminica Floriilor, pentru catolici se marchează începutul Săptămânii Sfinte, când se celebrează misterele mântuirii împlinite de Cristos în ultimele zile ale vieţii sale, începând de la intrarea în Ierusalim şi până la fericita pătimire şi glorioasa sa Înviere. Într-un mod deosebit, creştinii sunt invitaţi să se spovedească şi să se pregătească pentru Învierea Domnului.

„Duminica Floriilor ne cheamă la o comuniune profundă cu credincioșii din România și din întreaga lume, în timp ce ne unim cu suferința lui Cristos și a semenilor noștri. Prin participarea la procesiunea de Florii și la Sfânta Liturghie, ne mărturisim public credința și ne unim în rugăciune pentru cei aflați în suferință. De aceea, în această zi specială, când la Sfânta Liturghie se rememorează Pătimirea Mântuitorului, ne rugăm pentru toți cei care suferă în lume. Medităm la jertfa lui Isus și, totodată, ne deschidem inimile către suferințele semenilor noștri, care îmbracă atâtea forme: singurătate, sărăcie, abandon, abuzuri, consecințe ale războaielor, violență. Ne rugăm ca Pătimirea și Învierea lui Cristos să ne inspire compasiune și să ne îndemne la o iubire activă a aproapelui, care să nu se rezume la gesturi simbolice, ci să se manifeste concret în viața de zi cu zi, prin ajutorul oferit celor aflați în nevoie”, afirmă ÎPS Aurel Percă, Arhiepiscop Mitropolit romano-catolic de București.

Tradiții și obiceiuri de Florii

De Florii, credincioșii catolici au o serie de obiceiuri și tradiții pe care le respectă cu sfințenie an de an. Biserica Catolică organizează procesiuni la care participă creștinii catolici, inclusiv în București, Iași, Cluj, pentru care pregătesc împletituri de flori și crenguțe de salcie, pe care le pun în vârful unor prăjini de lemn și astfel participă la procesiune. După acest ritual sfânt, multe crengi împodobite sunt arse, iar cenușa este păstrată pentru anul următor, pentru Miercurea Cenușii, când începe postul Paștelui catolic.

Un alt ritual, care se regăsește și la credincioșii ortodocși, se referă la curățarea mormintelor și pregătirea lor pentru noaptea de Înviere. Astfel, catolicii fac curățenie și vopsesc mormintele, iar apoi agață o crenguță de salcie pe crucile celor ce au plecat dintre cei vii. De asemenea, alte ramuri de salcie sunt duse la biserică pentru a fi sfințite, apoi sunt luate acasă și agățate de icoane.

Primele menţiuni despre celebrarea Duminicii Floriilor provin din secolul al IV-lea, de la Sfântul Epifanie, căruia i se atribuie două predici la această sărbătoare, şi pelerina apuseană Egeria, care, în însemnările ei de călătorie, descrie modul în care se celebra această sărbătoare în Ierusalim, spre sfârşitul secolului al IV-lea.

În acest an, Paștele catolicilor și protestanților este sărbătorit în 31 martie, cu cinci săptămâni înainte de Paștele ortodocșilor și greco-catolicilor – în prima duminică din luna mai.