O zi cu totul aparte trăim astăzi / Aniversare pentru 192 de brașoveni

O zi cu totul aparte trăim astăzi / Aniversare pentru 192 de brașoveni. O întâlnim o singură dată la patru ani. 29 februarie este în mod evident percepută ca fiind o zi deosebită.
Cu atât mai mult pentru cei care sunt născuți în această zi, oameni care se simt speciali și mai tineri, fiindcă își numără doar aniversările. Oamenii de știință au calculat care sunt șansele ca un copil să se nască pe 29 februarie: una la 1.461, adică exact câte zile trec de la o aniversare la alta. Și tot ei afirmă că cei născuți pe această dată, teoretic, ajung să-și sărbătorească majoratul abia la 64 de ani.

Și Google a ales un doodle special.

Cum a apărut 29 februarie

Împăratul roman Iulius Cezar a avut ideea unei zile în plus. Calendarul roman avea doar 355 de zile, astfel că, la un moment dat, lunile anului nu mai corespundeau cu aceleași anotimpuri. În anul 45 înainte de Hristos, denumit de istorici „anul confuziei”, Iulius Cezar a adăugat în calendar încă nouă zile. Odată la patru ani, se mai adăuga o zi pentru a sincroniza anul calendaristic cu durata dintre două echinocții. Calendarul Iulian a rezistat până la reforma gregoriană din 1582 (mai rezistă și astăzi pentru bisericile ortodoxe de stil vechi). Fără această zi suplimentară anotimpurile ar începe să se deplaseze față de calendar, astfel încât în aproximativ 700 de ani luna iulie ar fi o lună de iarnă în emisfera nordică.
În Evul Mediu, capii bisericii erau complet derutați în a mai stabili data Paștelui: echinocțiul din calendar se decalase față de cel real cu 10 zile. După calcule complicate, Papa Gregoriu a găsit soluția. Fiindcă Pământul realizează mișcarea de rotație în jurul Soarelui în 365 de zile și aproape 6 ore, la fiecare 4 ani, lunii februarie i se mai adaugă o zi. Papa Gregoriu a păstrat regula anilor bisecți, însă a hotărât ca anii care se termina în 00 să nu fie bisecți decât dacă rezultatul împărțirii lor la 400 este un număr întreg. Astfel, anul 2000 a fost bisect, dar anul 2100 nu va fi an bisect.
Biserica Ortodoxă Română în prăznuiește în această zi, printr-o hotărâre din 2002 a Sfântului Sinod, pe Sfinții Cuvioși Ioan Casian și Gherman din Dobrogea.

Peste patru milioane de „bisecți”

Într-unele ţări, cei născuţi pe 29 februarie îşi serbează ziua pe 28 februarie, iar alţii pe 1 martie, unii devenind majori, legal, când împlinesc 18 ani fie cu o zi mai devreme, fie cu o zi mai târziu. Aproape 13.000 de români își aniversau ziua de naștere în 2020 și peste 4 milioane de oameni din întreaga lume se aflau în această situație. S-au făcut și glume pe seama lor fiind tachinați că la șapte aniversări trebuie să meargă la școală, deși au 28 de ani, sau că își serbează majoratul abia la 64 de ani. Apoi, în ziua lor de naștere nu își pot plăti taxele și impozitele pe motiv că 29 februarie nu apare în calculator.

În 29 februarie 1976, cei mai mulți la Brașov

Din datele furnizate de Direcția Județeană Comunitară de Evidență a Persoanelor (DJCEP) Brașov, în județul nostru există acum 192 de persoane născute pe 29 februarie.
Conform statisticii oferite de DJCEP, la solicitarea noastră, acum 12 ani, 1976 a fost un maxim cu 20 băieți și 15 fete la Brașov. Deși în 1967, Ceaușescu a interzis avortul și 1968 a fost un an cu foarte multe nașteri, 29 februarie 1968 e pe locul doi, cu 33 (16 băieți și 17 fete), la egalitate cu 29 februarie 1980, când însă au fost 14 băieți și 19 fete.

Intrați în manualul de aritmetică

Cei născuți în 29 februarie spun despre ei că sunt speciali și norocoși. Că sunt și se simt altfel decât ceilalți. Că sunt răbdători din naștere. C-au intrat în folclor. Și-n manualele de aritmetică: „De câte ori și-a serbat ziua de naștere bunica Simonei, dacă s-a născut pe 29 februarie 1928?”
„Bisecții” se simt foarte ciudat, pentru că sărbătorirea celui mai important moment din viața lor, pentru ei, are loc doar o dată la patru ani. Dar în același timp, această zi îi face cu mult mai speciali, cu mult mai tineri dacă e să ținem cont de numărul lor de aniversări.
Așa se simte și Costi D., singurul zărneștean născut pe 29 februarie 1972. „M-am născut cu jumătate de oră înainte de miezul nopții. Dacă mai aveam răbdare, era un «mărțișor». Mama a încercat să-i convingă pe medicii de la maternitate să mă treacă pe 1 martie, dar nu au vrut, au zis că se întâmplă atât de rar să se nască cineva pe 29 februarie, mai ales într-un oraș mic”.

„Eu când sărbătoresc?”

În anii bisecți, lucrurile sunt clare: petrecerea are loc pe 29 februarie. În restul anilor, „bisecții” se împart în două tabere: unii aleg să petreacă pe 28 fe­bruarie, ceilalți pe 1 martie. Din diferite motive.
„Eu sunt născută iarna, nu primăvara, așa că îmi sărbăto­resc ziua pe 28 februarie. Pe 1 martie lumea acordă mai multă importanță mărțișoarelor”, spune o tânără.
Robert e la polul opus: „Aproape în fiecare an îmi sărbătoresc ziua de naștere pe 1 martie. 28 februarie e prea devreme, ziua mea e după 28”.
Costi preferă să nu-și sărbătorească ziua. „În anii nebisecți, pe 1 martie ieșim în oraș și ne sărbă­torim cumva amândoi, deși el zice că e mai mult ziua femeilor”, spune soția lui. Tot ea se amuză pe seama faptului că în anii care nu sunt bisecți faptul că este născut pe 29 februarie este pretextul perfect pentru a scăpa de sărbătorire, deși uneori Costi pare să resimtă lipsa zilei lui de naștere. Așa se simte și Maria: „Când sunt întrebată cum urmează să-mi petrec ziua de naștere sau ce anume vrea cadou de ziua mea și sunt nevoită să răspund, timp de trei ani la rând, că nu am o astfel de zi, mă apucă așa un soi de frustrare”. Totuși, „bisecții” își iau revanșa cu gluma lor favorită, răspunsul la întrebarea: „Ghici câți ani am?” „M-am născut în 1972, la Zărnești. Până acum am avut 12 zile de naștere oficiale, anul ăsta împlinesc 13 ani. Prin 2028 o să primesc și eu buletinul”.
Toți cei care sunt în situația asta spun că se simt mai tineri, mai speciali. Reacțiile celor din jur când află data nașterii sunt dintre cele mai variate. Cert e că „bisecții” nu trec neobservați și mulți dintre cei care i-au cunoscut chiar pasager își amintesc după mult timp să le spună „la mulți ani” pe 29 februarie.

Au un club virtual

Pentru ei, în Franța, apare, din 1980, „La Bougie du Sapeur”, o gazetă umoristică publicată o dată la patru ani, pe 29 februarie. Și tot pentru ei, niște americani au pus la punct site-ul www.leapyearday.com, un fel de club care adună „bisecți” din toată lumea. În 2012, în această „societate de onoare”, cum se autointitulează, erau mai mult de 6.000 înscriși, iar printre ei, și vreo câțiva români, dintre care doar doi brașoveni. Unul dintre ei, Gabriel, spune că, printr-o coincidență a mai întâlnit o „colegă” ca funcționar într-o bancă.
Nici celebritățile nu scapă de acest „ghinion” de a-și serba ziua doar o dată la 4 ani. Compozitorul operei „Bărbierul din Sevilla”, Gioacchino Rossini, este una dintre cele mai mari personalități născute pe 29 februarie 1792, la Pesaro, Italia.

Singura zi în care fetele își pot cere iubitul în căsătorie

O lege străveche spune că în această zi, femeile pot să ceară în căsătorie bărbatul iubit. Legenda datează din Irlanda secolului V. Sfânta Bridget l-a rugat pe Sfântul Patrick să permită femeilor, într-o singură zi din an, să-i ceară în căsătorie pe bărbați. Pentru a-i face pe plac, acesta a hotărât ca ziua respectivă să fie 29 februarie. Tradiția s-a păstrat secole de-a rândul, iar în secolul al XIII-lea a fost chiar adoptată ca lege în Scoția, iar bărbatul care refuza cererea în căsătorie era amendat. Expunerea acestei legende poate fi văzută și în filmul „Leap year” (An bisect).

Familie cu trei copii născuți pe 29 februarie

O familie din Norvegia, Henriksen a intrat în Cartea Recordurilor pentru că cei trei copii ai cuplului s-au născut pe 29 februarie, consecutiv. Heidi a venit pe lume în 1960, Olav în 1964 și Lief-Martin în 1968.

Născuți pe 29 februarie

1972 – Antonio Sabato jr., actor. Este fiul marelui actor Antonio Sabato Sr. A devenit cunoscut ca model de lenjerie Calvin Klein.
1952 – Gheorghe Duca, academician, președinte al Academiei de Științe a Moldovei. Autor a 36 de monografii, manuale și brevete.
1953 – Cristina Fernandez de Kirchner, președintele Argentinei, din 28 octombrie 2007
1940 – Bartolomeu I, al 270-lea Patriarh ecumenic al Constantinopolului.
1936 – Marin Sorescu – scriitor român Peste 15 volume de versuri, laureat al Premiului Herder, dramaturg (A treia țeapă, Iona, Matca, Paracliserul), romancier (Viziunea vizuinii, Trei dinţi din faţă), publicist, traducător.
1920 – S-a născut actrița franceză Michele Morgan
1828 – John Philip Holland, inventatorul și constructorul primului submarin modern, creatorul şi constructorul primului vas subacvatic acceptat de U.S. Navy.
1900 – Jean Negulesco, regizor român stabilit în SUA, membru de onoare a Academiei Române. Și-a început cariera de cineast la Hollywood, unde a lucrat cu Marilyn Monroe (Cum să te căsătorești cu un milionar) sau Fred Astaire (Daddy Long Lags)
1792 – Gioacchino Rossini, compozitor italian. Este cunoscut în special pentru opera „Bărbierul din Sevilla”.
1468 – Papa Paul al III-lea. Pe numele laic Alessandro Farnese, a păstorit Sfântul Scaun între 1534-1549.