„A venit momentul să iubim acest monument”

„A venit momentul să iubim acest monument”

După cum am anunțat (detalii aici), cartea dedicată unui monument istoric emblematic, îndrăgit de brașoveni, „Cetățuia Brașovului”, semnată de Nicolae Pepene, directorul Muzeului Județean de Istorie Brașov, a fost lansată, vineri seară, în prezența a numeroși brașoveni, printre care și oficialități. Au vorbit despre carte, despre autor și despre monumentul în sine Adrian Veștea, fostul președinte al Consiliului Județean Brașov, acum ministrul Dezvoltării, istoricul Adrian Andrei Rusu, care a scris și prefața, și directorul Serviciului Județean Brașov al Arhivelor Naționale, Florin Bogdan Popovici.

Volumul este de fapt o monografie, prima a unui monument din Brașov, ce reconstituie în peste 300 de pagini istoria de peste patru sute de ani a Cetățuii de pe Dealul Straja, din perioada medievală și până la ziua de „ieri”. Este rezultatul a mii de ore petrecute în biblioteci și arhive, printre documente în limbile română, maghiară și germană, multe reproduse în carte, alături de hărți și fotografii nepublicate până acum. Proiectul editorial a fost cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național.

„Arată jalnic, cu vegetație de junglă”

Ceea ce numim astăzi Cetățuia a fost turn, bastion, citadelă, garnizoană, închisoare, depozit de arhivă, apoi restaurant și discotecă, iar în ultimii ani ani a stat cu lacătul pe ușă, fiind disputată în instanță. A câștigat-o Primăria Brașov, după mai bine de 7 ani de procese. Ani în care Cetățuia s-a tot degradat, având nevoie urgentă de renovare și amenajare, pentru a fi redată cu adevărat comunității.

Istoricul Adrian Andrei Rusu a explicat care ar trebui să fie prioritățile celor care se ocupă acum de monument, considerând că se greșește punându-se accent pe vegetația din jur.

„Arată jalnic, s-a exagerat și se exagerează în continuare pe ideea plantelor din jurul cetății. Nu este normal să fie așa. Orice fortificație avea o suprafață de supraveghere, care era în fața zidurilor ei și care însemna, de fapt, controlul oricărui dușman care încerca să se apropie de ziduri. Or, nu se poate admite ca o fortificație să aibă tufe și copaci la 5 metri de ziduri, acestea n-au existat niciodată. Tot ce-i acolo pe citadela Brașovului este o vegetație de junglă, o barbă nerasă a dealului pe care se găsește aceasta. Ecologiştii să îşi caute alte ţinte, nu acest monument, care trebuie să existe în sine. Nu combinat sau nu din cauza unor păsărele trebuie să neglijăm o fortificaţie care are 400 de ani. Ea trebuie să se vadă din toate punctele Braşovului, aşa cum s-a văzut. Este importantă citadela, nu tufa de lângă. Imediat ce va dispărea această perdea vegetală, lumea devine mai interesată pentru că o vede și va ajunge acolo, chiar dacă nu este chemată”, a punctat istoricul.

Cartea a fost deja de folos Primăriei Brașov

Totuși, cartea și-a dovedit deja utilitatea, stând la baza documentației pentru proiectul de realizare a unui parc în jurul Cetățuii, care a primit chiar joi, cu o zi înainte de lansare, aviz de la Comisia Zonală a Monumentelor Istorice, după ce, inițial, fusese respins.
Dincolo de acest fapt, Nicolae Pepene a explicat ce anume l-a mânat în luptă să realizeze monografia.
„Era necesară, a fost o replică constructivă pe care am dat-o celor care se întrebau de ce m-am implicat în viitorul Cetățuii, alături de președintele Consiliul Județean Brașov de pe atunci, Adrian Veștea. Pentru că am avut și material strâns pe acest subiect. Prin 2013 am publicat un articol în revista de istorie Astra, după care am organizat prin 2017 un festival de reconstituire istorică care s-a numit «Asaltul Cetățuii”, ca o formă de protest civic, așa, mai neconvențional. De câte ori am avut ocazia prin arhive să găsesc ceva despre Cetățuie, m-am gândit că o să vină acea vreme atât de mult așteptată când ne gândim la viitorul Cetății cu optimism. Pentru mine, această carte nu este punct, eu zic că este mai mult lansarea unei provocări pentru colegii mei din domeniul istoriei artei, domeniul arhitecturii militare, arheologiei, să completeze această carte”.
Totodată, autorul subliniază că „această carte demonstrează că Cetățuia trebuie să-și găsească rosturile pe baza specialiștilor care pot gândi un viitor, care să respecte contextul legislativ, dar mai ales ceea ce a reprezentat acest monument pentru braşoveni. Această Cetăţuie nu a fost iubită, ci mai mult respectată. Dar poate că a venit momentul să iubim acest monument, care nu ne mai poate face nimic rău. (…). „Cred că, în primul rând, cei care iubesc Braşovul, îl iubesc pentru natură şi istorie. Cetăţuia poate deveni un reper pentru toată moştenirea istorică a oraşului”.

Specialiștii trebuie să-și spună cuvântul

Ministrul Dezvoltării, Adrian Veștea, prezent în calitate de fost președinte al Consiliului Județean, instituție care s-a implicat în recuperarea Cetățuii și în realizarea cărții, dar și în calitate de vechi colaborator și prieten al autorului, a punctat, la rândul său, că monografia oferă răspunsuri despre care trebuie să fie destinul Cetățuii.

„Mă bucură faptul că Brașovul se îmbogățește prin această carte și cred că acest volum va sta la baza multor lucrări care vor fi scrise începând de acum încolo, care vor fi extrem de bine documentate, ținând cont de faptul că Nicu este un om riguros, este o persoană care în decursul timpului a demonstrat foarte mult profesionalism, iar sursele pe care s-a bazat de fiecare dată au fost surse temeinice și a avut curajul să spună lucrurile pe nume. (…) Este o provocare pentru cetățenii Brașovului, pentru comunitatea brașoveană de a gândi modul în care, în parcursul viitor, această cetate să nu mai treacă prin situații nefericite, să nu fie lăsată la îndemâna oricui. Este o cetate care reprezintă comunitatea din Brașov, ea trebuie foarte bine pusă în valoare, trebuie restaurată și acest lucru nu-l pot face decât cu oameni pregătiți pe domeniul respectiv, iar în astfel de situații cred că nu ar trebui să existe bariere”.

Directorul Serviciului Județean Brașov al Arhivelor Naționale, Florin Bogdan Popovici, a explicat de ce este importantă această carte, din punctul de vedere al specialiștilor:

„Este o aventură intelectuală pe care a desfășurat-o colegul Nicolae Pepene, dar este o acțiune temerară prin modul de abordare. În general, istoricii care s-au ocupat de istoria Brașovului au preferat niște studii punctuale, niște studii restrânse, de multe ori centrate etnic, și el s-a oferit să realizeze sinteza. Or, este un moment în care trebuie să tragi o linie, chiar dacă ești conștient că poate documentația nu este completă, că poate se mai pot găsi altă sursă de informație, dar e momentul în care trebuie să tragi linie, să faci o sinteză, astfel încât să faci cunoscut ce știe profesia istorică despre un anumit moment, în cazul de față Cetățuia Brașovului”.