Curtea de Apel Braşov a sesizat CJUE în cazul extrădării prințului Paul în România

Curtea de Apel Braşov a sesizat CJUE în cazul extrădării prințului Paul în România

Un tribunal din Malta a respins, luni, 20 mai 2024, cererea României pentru extrădarea prințului fugar, Paul Phillipe Al României (după cum scrie în cartea sa de identitate), anterior Paul Lambrino.
Curtea de Apel Braşov, instanța de executare, va ataca decizia, în încercarea de a-l aduce în țară pe Paul.

Judecătorii maltezi au considerat că există un „risc real” ca drepturile fundamentale ale lui Paul Lambrino să fie încălcate, așa că au respins cererea de predare a lui Paul-Philippe în România. Hotărârea poate fi atacată în termen de trei zile, iar instanţa de executare, Curtea de Apel Braşov, va face o adresă oficială către parchetul din Malta, prin care le va solicita să exercite la timp calea de atac, să nu existe erori de procedură, ca în cazul parchetului din Franţa, potrivit ministrei Justiției, Alina Gorghiu, citată de „Adevărul”.

„Statul român se foloseşte de toate pârghiile legale pentru a aduce toţi fugarii în ţară. Cu această ocazie, trebuie să amintesc de cel mai recent demers în acest sens. Colegii de la Curtea de Apel Braşov au sesizat Curtea de Justiţie a Uniunii Europene pentru a se pronunţa cu privire la câteva întrebări preliminare. Practic, să spună dacă în cazul predării lui Paul este respectată legislaţia UE în materia mandatului european de arestare. În jurispreudenţa CJUE s-a consacrat că, doar în circumstanțe excepționale, instanţele pot refuza punerea în aplicare a unui mandat european de arestare. Ca exemplu, CEDO a condamnat Belgia după ce a refuzat să execute un mandat european de arestare (Castano c.Belgiei)”, a afirmat Alina Gorghiu.

Avocatul maltez al lui Paul Lambrino, Jason Azzopardi, a evidențiat că instanțele franceze au respins o cerere de extrădare similară, sugerând că există un „risc real” de încălcare a drepturilor fundamentale ale autointitulatului prinț Paul.

Șefa Justiției aduce în discuție „principiul recunoaşterii reciproce, al încrederii reciproce şi al cooperării loiale”, așa că instanța de la Brașov „solicită CJUE să se pronunţe cu privire la participarea directă a statului emitent al unui MEA (mandat european de aducere – nota red.) în procedura internă desfăşurată în alt stat”.

Primul termen în dosarul de la CJUE este la finalul lunii iunie.

„Pe scurt: dacă un fugar român este găsit in X stat şi se judecă predarea lui, statul român să poată trimite un reprezentant care să formuleze în mod direct cereri, propuneri de probe, să exercite căi de atac. Să exprime punctul de vedere al statului român. Să explice în faţa instanţei din statul străin orice detaliu de procedură internă sau legat de fugarul respectiv. Din punctul nostru de vedere, legislaţia UE în materia MEA nu este aplicată corespunzător şi o să exprimăm această opinie şi în faţa judecătorilor CJUE, alături de toate argumentele posibile”, adaugă Gorghiu.

Paul-Philippe Lambrino, condamnat pentru corupție în România în legătură cu restituirea ilegală a unor proprietăți imobiliare, a fugit din țară în 2020. A fost prins în capitala Franței în 2022, dar o Curte de Apel din Paris a refuzat să îl extrădeze în România.

Luna trecută, a fost arestat, în baza unui mandat european, în Malta, când participa la o conferință organizată de Cavalerii de la Malta (detalii aici).
Avocatul său spunea atunci că a fost „umilit în fața unor demnitari din toată Europa”.

În decembrie 2020, Paul Lambrino a fost condamnat în apel de către Înalta Curte de Casație a României la 3 ani și 4 luni de închisoare pentru trafic de influență, spălare de bani și dare de mită.
El a fost acuzat că, între 2006 și 2013, a colaborat cu o bandă de infractori pentru a recupera proprietăți pe care le pretindea ca moștenitor al familiei regale românești, printre care pădurea Snagov și ferma Băneasa.