Sorcova, vesela! Legende, superstiții, semnificații ale obiceiului

Sorcova, vesela! Legende, superstiții, semnificații ale obiceiului

Alături de Plugușor, sorcova este un obicei popular românesc, dar nu exclusiv, legat de Anul Nou, practicat pe 1 ianuarie, de către copii, cel mai adesea.

Sorcova o găsim la toate popoarele din cele mai vechi timpuri. Se spune că acest obicei există de prin anul 46 Î.Hr. Atunci, Anul Nou începea la data de 1 martie. Colindătorii se duceau prin case cu ramuri de măslin sau de laur, în semn de pace și de prosperitate, pentru a se face urări de Anul Nou, în loc de băţul împodobit cu flori de foiţă colorată, beteală și staniol, cum este la noi. Și la români, în vechime, sorcova se făcea din mlădiţe de copaci (de obicei meri sau trandafiri), care se puneau în noaptea de Sf. Andrei în apă, iar de Anul Nou, dacă înfloreau, aduceau mult noroc. Astăzi se pune, în loc de crenguţe, grâu în ghivece sau în farfurii care, după ce creşte verde şi frumos, se dăruieşte de Anul Nou celor dragi, făcându-li-se urări sau se păstrează în casă ca semn al viitorului belşug.
Potrivit unor cercetători, cuvântul „sorcova” este de origine slavă (sorok – 40, numărul corespunzând exact cu cele 40 de lovituri ce se dau cu sorcova asupra celui căruia i se urează, în timpul recitării colindului). Alții susține că termenul „sorcova” provine de la cuvântul din limba bulgară „surov” care înseamnă „verde fraged”, aluzie la ramura îmbobocită care era ruptă dintr-un arbore.
Sorcova devine un soi de baghetă magică atunci când este îndreptată de mai multe ori spre aceeași persoană. Se spune în tradiția populară că aceasta are capacitatea de a transmite vigoare și tinerețe către cel căruia îi este adresat cântecul. În funcție de regiunea etnofloclorică, textul de colindat poate varia. Textul rostit întărește efectul mișcării sorcovei, însă acesta amintește o vrajă (cau chiar un blestem).

Legendele Sfântului Vasile

Se spune că Sfântul Vasile cel Mare L-a rugat pe Dumnezeu să-i dea și lui o zi în calendar. Astfel, Dumnezeu i-a dat prima zi din an. Atunci, de bucurie, Sfântul Vasile a prins un clopoțel de o crenguță de busuioc și a început să-I ureze de bine lui Dumnezeu.
O altă legendă spune că, în seara Noului An, Sfântul Vasile stătea la fereastră și își scria viața. Acesta era deranjat de dracii care sunau dintr-un clopoțel la geamul lui. Atunci, Sfântul Vasile a cerut ca prima zi a noului an să fie una a bucuriei și să se umble cu colindul.

Superstiții legate de obiceiul cu Sorcova

Este bine ca doar copiii să meargă cu sorcova deoarece aceștia sunt puri și nevinovați, iar urările acestora se îndeplinesc. Se spune că dacă persoană este sorcovită de un băiat, urările se vor îndeplini mult mai repede decât dacă te sorcovește o fată. Sorcova care este făcută în casă are un efect mult mai mare și puternic decât cea care este cumpărată. Nu este bine ca persoanele să rămâne nesorcovite, deoarece le va merge rău tot anul. În urma strădaniei, cei care au venit cu sorcovitul trebuie să fie răsplătiți.

Textul are mai multe variante

Sorcova are mai multe variante, mai scurte sau mai lungi, din punct de vedere al textului.

Varianta scurtă

Sorcova, vesela,
Să trăiţi, să-mbătrâniţi:
Ca un măr, ca un păr,
Ca un fir de trandafir.
Tare ca piatra,
Iute ca săgeata.
Tare ca fierul,
Iute ca oţelul.
La anul şi la mulţi ani!

O variantă lungă

Sorcova, vesela,
Să trăiți, să înfloriți,
Ca un măr, ca un păr
Ca un fir de trandafir.
Ca merii, ca perii,
În mijlocul verii.
Ca vița de vie,
La Sfânta Marie.
Tare ca piatra,
Iute ca săgeata.
Tare ca fierul,
Iute ca oțelul.
Vacile lăptoase,
Oile lânoase,
Porcii unsuroși,
Copiii sănătoși.
Câte cuie sunt pe casă,
Atâția galbeni pe masă.
La anul și la mulți ani!
Să trăiți să ne dați bani!