Sfântul Proroc Daniel, ocrotitorul tinerilor și al celor aflați în primejdii, dar și al exilaților și emigranților

Sfântul Proroc Daniel, ocrotitorul tinerilor și al celor aflați în primejdii, dar și al exilaților și emigranților

Biserica Ortodoxă îl sărbătorește în fiecare an pe 17 decembrie pe Sfântul Proroc Daniel. A trăit la sfârșitul secolului al VII-lea și începutul secolului al VI-lea, înainte de Hristos, atunci când regatul lui Israel a fost ocupat de babilonieni prin regele Nabucodonosor.

În luna decembrie, Sfinții Părinți au rânduit să prăznuim trei sfinți cu numele Daniel, potrivit crestinortodox.ro: pe 11 decembrie îl sărbătorim pe Sfântul Daniil Stâlpnicul, care a trăit în secolul al VI-lea remarcându-se printr-o asceză cu totul excepțională, pe 17 decembrie pe Sfântul Proroc Daniel, care a viețuit cu 460 de ani înainte de Hristos, iar pe 18 decembrie îl cinstim pe Sfântul Cuvios Daniil Sihastrul, duhovnicul și îndrumătorul Sfântului Voievod Ștefan cel Mare.
Numele Daniel este de origine ebraică și înseamnă „Domnul este Judecătorul meu” sau „Domnul judecă”.

Sfântul Proroc Daniel, sfetnic în robie pentru patru împărați

Prorocul Daniel s-a născut în Bet-Horon-ul de Sus. Sfântul Proroc Daniel era din tribul lui David și a fost dus de tânăr în robia babiloniană, împreună cu alți tineri, la porunca regelui Nabucodonosor II (605-562 i. Hr.). Datorită înțelepciunii sale a a ajuns să ocupe funcții importante la curtea regelui din Babilon. Prin harul lui Dumnezeu a devenit sfătuitor pentru patru împărați, doi babilonieni și doi persani.
La curtea regelui, Daniel și cei trei tineri s-au hrănit doar cu legume și apă și s-au arătat mai frumoși decât cei hrăniți cu multe desfătări.
„E important să menționăm că atunci când se face binecuvântarea darurilor după Liturghie se face pomenirea lor, că unii care s-au hrănit cu semințe și erau mai frumoși la vedere decât fiii păgânilor care s-au hrănit cu multe bunătăți”, spun teologii.

Sfântul Daniel a postit și s-a rugat pentru vindecarea regelui babilonian Nabucodonosor al II-lea, încât acesta i-a dat numele Beltsatar. L-a dorit urmașul sau pe tron, însă prorocul Daniel a refuzat. La curtea împăratului, prorocul Daniel și-a dovedit înțelepciunea de fiecare dată când s-a ivit prilejul: a salvat de la moarte pe nevinovata Susana, defăimată pe nedrept de doi bătrâni desfrânați; a descoperit și a tălmăcit împăratului un vis cu o statuie alcătuită din mai multe părți, care fiind lovită de o piatră mică s-a prăbușit, arătând că piatră aceea preînchipuia pe Mesia.

În vremea lui Darius, Daniel a refuzat să înalte rugăciuni către rege și a fost aruncat într-o groapă cu lei flămânzi, însă, Daniel i-a îmblânzit. În urma acestei minuni, împăratul Darie a scris la toate popoarele: „Pacea voastră să se înmulțească. De mine s-a dat această porunca în tot pământul împărăției mele, că fiecare să se cutremure și să se teamă de Dumnezeul lui Daniil, pentru că Acela este Dumnezeul cel viu, Care este în veci și împărăția Lui nu se va strică și stăpânirea Lui îndelung stăpânește, sprijineste și izbăvește. Apoi face semne și minuni în cer și pe pământ, căci a izbăvit pe Daniel din gurile leilor“.
Mai târziu va fi aruncat pentru a doua oară într-o groapă cu lei din cauza credinței în Dumnezeul Cel Viu, dar și de această dată va ieși nevătămat.
Când împăratul Cirus le-a permis evreilor să se întoarcă în țară lor de origine, Daniel a rămas în continuare cu persoanele care nu s-au mai întors. Astfel, Daniel devine ocrotitorul celor care au emigrat sau au fost duși în exil.
„În vremea regelui Attic s-a învrednicit de moarte mucenicească, prin tăierea capetelor împreună cu cei trei tineri, Anania, Azaria și Misail, iar apoi a fost înmormântat în Persia, în mormânt regal”.

A fixat în timp nașterea lui Hristos

Sfântul Proroc Daniel se numără între cei patru mari Proroci ai Vechiului Testament, împreună cu Sfinții Isaia, Ieremia și lezechiel.
Profetul Daniel are meritul de a fi precizat în timp venirea Mântuitorului Hristos. Dacă alți profeți au prezis neamul din care Se va naște sau familia, tribul, poporul, alții au fixat locul cum este cazul lui Miheia care proroceste că Se va naște în Betleemul lui Iuda, Daniel are meritul de a fi anunțat timpul, e vorba de capitolul 9, versetul 24, profeție care spune că vor trece încă 69, respectiv 70 de săptămâni de ani.
„Deci, dacă adăugăm anii de la 445, vom ajunge în anul 15 al domniei lui Tiberius, Se naște Hristos, sau mai exact anul 29 e.n., când începe Mântuitorul Hristos misiunea evanghelizării poporului biblic, întâi, și apoi a celorlalte neamuri”, conform sursei citate.
Tot Daniel vorbește pentru prima oară despre Întruparea lui Hristos, pe care Îl numește Fiu al Omului.