Novembriștii renunță la onoarea pe care o împart cu unul dintre torționarii lor (video)

Novembriștii renunță la onoarea pe care o împart cu unul dintre torționarii lor

Anunțul a fost făcut de președintele Asociației 15 Noiembrie 1987 Brașov, Marius Boeriu (foto 1, centru), care a avut miercuri, când s-au împlinit 36 de ani de la revolta anticomunistă de la Brașov, un discurs mai virulent decât de obicei. Informația a fost reiterată de Dănuț Iacob, vicepreședintele asociației, la Radio România Brașov FM, unde a fost invitat împreună cu brașoveanul Marius Oprea, doctor în istoria Securității din România.

Vor să dea în judecată CNSAS

Marius Boeriu nu și-a ascuns indignarea pentru faptul că, de atâta timp, Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) nu a făcut niciun demers în instanță, deși există o listă a torționarilor muncitorilor brașoveni care au participat la revolta din urmă cu 36 de ani.
„Vă anunț că următorul pas al organizației pe care o reprezint este darea în judecată a Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, pentru că ei știau despre acest document la care am făcut referire astăzi aici. Respectiv tabelul cu anchetatorii de la direcția securității îl aveau la dânșii, dar nu au avut interes sau poate nu au avut curajul să ni-l pună la dispoziție”, a declarat Marius Boeriu.
Șeful Secretariatului de stat pentru problemele luptătorilor anticomuniști, Mihai Dodu, a declarat, pentru Radio România, că se fac pași pentru curățarea de impostori a organizațiilor: „Primul pas a fost făcut prin trimiterea unei adrese către domnul Buchet, președintele CNSAS, să încheiem un protocol în acest sens, astfel încât foștii securiști, informatorii, să fie scoși din legea noastră”. Este vorba despre Legea recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului – Lupeni – august 1977, nr. 341/2004.

Căpitan de miliție, șeful anchetatorilor, în 1987

Novembriștii sunt revoltați și pentru că Alexandru Ionaș, șeful anchetatorilor din 1987 de la Brașov (conducea Direcția de cercetări penale), a primit titlul de cetățean de onoare al Brașovului. S-a întâmplat în iulie 2020, în timpul pandemiei, dar abia acum au aflat cei din asociație.

„Tovarășul Alexandru Ionaș, fostul șef de la cercetări penale, la propunerea domnului consilier al domnului Gureanu, a fost făcut Cetățean de Onoare al Brașovului. Nu poate călău și victima să stea pe același piedestal, deci este împotriva a tot ceea ce este uman. Dacă nu se rezolvă în cel mai scurt timp cu retragerea titlului, noi, cei din 15 Noiembrie, care suntem cetăţeni de onoare ai municipiului Braşov, o să cerem retragerea titlului de cetăţean de onoare pentru noi toţi”, a subliniat Boeriu.
Afirmație reiterată de Dănuț Iacob, în emisiunea de la radio: „Noi o să renunțăm la titlul de cetățean de onoare dacă primarul Brașovului nu îi retrage titlul lui Alexandru Ionaș, dar nu azi, am zis să nu ne stricăm încă o dată ziua de 15 noiembrie pentru un nenorocit”.
Miercuri, trei membri ai Asociației 15 Noiembrie 1987 au primit titlul de cetățean de onoare (detalii aici) – foto 6.
Vicepreședintele novembriștilor a spus că el a primit două palme de la Ionaș în timpul anchetei din noiembrie 1987, dar colegii săi au pătimit din greu de la cel care era căpitan de miliție. În anii 90, Ionaș i-a prezentat lui Iacob scuze.
Alexandru Ionaș apare în documentarul „Brașov 1987. Doi ani prea devreme”, produs de TVR și Muzeul Județean de Istorie Brașov, relatând din punctul său de vedere revolta, cu un aer nonșalant, ușor amuzat uneori (video).

Primarul va cere Consiliului Local remedierea situației

Primarul Allen Coliban a promis că va face demersuri pentru remedierea situației.

„Este o măsură luată de precedentul Consiliul Local și precedentul primar, o propunere făcută în 2020, în luna iulie, pe care o voi supune atenției Consiliul Local, pentru că sunt singurii care pot să remedieze aceste fapte care nu fac onoare Brașovului. Iată că, deși au trecut sau poate tocmai de aceea, că au trecut 36 de ani, adică o generație de la momentul 15 Noiembrie 1987, pare că uităm și care au fost torționarii. Pare că uităm și care sunt cei care s-au făcut vinovați de represaliile de atunci, de cele din 1989, și că încă astfel de persoane mai gravitează în jurul spectrului politic, cerând și beneficiind de facilități din partea decidenților locali. Trebuie să facem dreptate, este, de altfel, mesajul pe care l-au rostit și cei care au inițiat revolta din 1987. Le suntem datori cu această dreptate și cu a nu lăsa memoria să dispară și să apară o prescripție morală a faptelor celor care se fac vinovați”.

„Le datorăm recunoștință, respect și neuitare”

Cei 36 de ani de la revolta anticomunistă de la Brașov au fost marcați printr-un ceremonial religios la Troița ridicată pe locul în care protestatarii din 15 Noiembrie 1987 au cântat imnul revoluției de la 1848, „Deșteaptă-te române!”, vizavi de Spitalul Județean. La ceremonialul care a cuprins o slujbă de pomenire și depunerea de coroane au fost prezenți membri ai Asociației 15 Noiembrie 1987, ai Asociației Foștilor Deținuți Politici, reprezentată chiar de președintele acesteia, Octav Bjoza (foto 2, centru), membri ai asociațiilor de revoluționari, secretarul de stat din cadrul Secretariatului de stat pentru recunoașterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist instaurat în România în perioada 1945-1989, Mihai Iulian Dodu, reprezentanți ai autorităților locale și centrale, precum și ai partidelor politice.
În alocuțiunea sa, prefectul Mihai Cătălin Văsii a afirmat:
„Le datorăm recunoștință, respect și neuitare novembriștilor și luptei lor pentru demnitate, adevăr și speranță. Chiar dacă văd că an de an ne strângem aici cam aceeași mână de oameni, atâția câți suntem avem datoria să păstrăm vie memoria celor care s-au împotrivit totalitarismului și au pus Brașovul și România pe harta rezistenței anticomuniste, dând semnalul schimbării din 1989. Și suntem datori să facem tot ceea ce depinde de noi pentru conştientizarea tinerei generaţii cu privire la ororile regimului comunist, care nu trebuie să se mai repete niciodată”.