Brașovul a mai pierdut un Tezaur Uman Viu
Brașovul a mai pierdut un Tezaur Uman Viu.
Maestrul coregraf Ioan Pumnea (foto 2 și foto 1, centru), poreclit nea Nică, s-a stins din viață vineri, cu puțin timp înainte de a împlini 90 de ani. Acum zece ani a fost declarat Tezaur Uman Viu, nu doar pentru rezultatele sale de coregraf, ci și pentru că a fost un promotor neobosit al tradițiilor populare.
Ioan Pumnea s-a născut la 15 octombrie 1933 în satul Dăişoara, comuna Ungra, ambii părinți fiind dansatori în echipa căminului cultural Dăişoara, formaţie laureată la Bucureşti în 1938 şi 1939 la concursurile naţionale organizate de Fundaţia Regală.
El a fost primul coregraf din România care a pus în scenă obiceiurile populare din zonele Ţara Oltului şi Rupea-Crihalma: Ceata de feciori, Plugarul, Cununa secerătorilor (Buzduganul), Strigarea peste sat (Roata în flăcări), Şezătoarea, Sânzienele, Lolele (obicei săsesc la Lăsatul Secului); a revigorat obiceiurile de peste an la care participă întreaga comunitate sătească: Nedeia munţilor, Răvăşitul oilor, Focul lui Sumedru, Fărşangul; a pus în scenă pentru prima oară o nuntă tradiţională, aceea de la Mateiaş din zona Rupea; a reintrodus în circuitul naţional, dansuri ca: Fecioreasca fetelor de la Crihalma (prezentat și la Brașov, vedeți aici), Brâul fetelor de la Drăguş, Lepedeul de la Comăna, Dansul femeilor maghiare din Ioneşti.
De-a lungul prestigioasei sale activităţi, Ioan Pumnea a înfiinţat ansambluri de datini şi tradiţii populare în scopul transmiterii şi valorificării tezaurului folcloric (dans, cântec, obicei, port popular) la Dăişoara, Rupea, Paloş, Caţa, Comăna, Cuciulata, Felmer, Viştea, Drăguş, Copăcel, Dumbrăviţa şi Teliu. A înfiinţat ansambluri folclorice de cântece şi dansuri la casele de cultură din oraşele Făgăraş, Codlea şi Săcele.
Pe scurt, a înfiinţat şi coordonat majoritatea ansamblurilor folclorice din judeţ.
„Domnul Ioan Pumnea este în primul rând un moderator al vieții cultural-artistice zonale. Influența activității sale s-a concretizat de-a lungul anilor mai ales în cadrul vieții scenice. În acest sens, formațiile culturale sătești îndrumate de domnia sa au reușit să mențină tradiția ancestrală a acestor locuri. De cele mai multe ori, o serie de activități culturale aflate într-o stare de existență latentă poate dispărea în condițiile în care nu există un promotor care să impulsioneze forma lor de manifestare. Ioan Pumnea, beneficiind de competența și dăruirea necesare, și-a luat acest rol, activitatea sa de instructor coregrafic și îndrumător fiind exemplară pe tot parcursul vieții sale”, afirma Ovidiu Papană, prof. univ. dr. la Universitatea de Vest din Timișoara, conform cultura.ro.
„Tezaur Uman Viu” au mai fost declarați, din județul Brașov, Dumitru Sofonea – cojocar din Drăguş, Barko Etelca – pentru încondeierea ouălor, Nicolae Purcărea – meşter în crestături şi sculptură în lemn, Iosif Iepure – păstrător și transmițător al obiceiului Junilor din Șcheii Brașovului, Ștefan Lupu – meşter în prelucrarea lemnului, Angelica Lungociu, proprietara Vâltorii de la Lisa.
Primii patru, printre care și Pumnea, au primit titlul de tezaur uman viu în decembrie 2013, atunci organizându-se o ceremonie la Consiliul Județean Brașov, dar înmânarea festivă, de către președintele României, s-a făcut în 2015. Maestrul Purcărea a murit fără să fi primit diploma și nici indemnizația cuvenită. Ulterior s-a stins și Dumitru Sofonea.
„A fost Tezaur Uman Viu – o distincție primită pentru merite excepționale în descoperirea și promovarea culturii noastre populare. La 85 de ani și 3 by-pass-uri încă bătea țara. În ultimii ani o făcea cu mașina, dar o viață întreagă a bătut-o la picior ori cu căruța, scormonind printre bătrâni și înscrisuri după doine și jocuri și porturi uitate ori datini ascunse de prigoana comunistă.
Fostul învățător și mai apoi profesor de istorie și geografie i-a învățat pe tineri jocul popular. A urcat pe scenă ori în jurii de specialitate.
Nea Nică ne-a scos la lumină comori fără de preț și ni le-a așezat în brațe”, a scris pe Facebook Onelia Pescaru.
Dumnezeu să-l odihnească!
Acest material este proprietatea site-ului Mytex.ro si poate fi preluat pe site-ul dvs doar cu citarea sursei prin afisarea linkului catre articolul din site-ul mytex.