Nedreptatea făcută Brașovului ar putea fi reparată

Nedreptatea făcută Brașovului ar putea fi reparată. Prefectul Braşovului, Cătălin Văsii, face demersuri pentru realizarea unei iniţiative legislative care să recunoască faptul că Imnul Naţional, „Deşteaptă-te, române!”, a fost cântat pentru prima dată la Braşov şi meritul pentru melodie (adaptarea ei pe versurile lui Andrei Mureșianu) îi aparţine lui George Ucenescu. Reprezentantul Guvernului în teritoriu spune că există dovezi că imnul a fost cântat pentru prima dată în Şcheii Braşovului.
În acest scop, Cătălin Văsii s-a întâlnit vineri cu dr. Valer Rus, managerul Muzeului „Casa Mureşenilor” (Muzeul Imnului Național), şi cu reprezentanţii Muzeului „Prima Şcoală Românească”. pr. dr. Sebastian Pârvu, director, și dr. Ioan Cornea, curator. „Am discutat despre posibilitatea unei inițiative de amendare a Legii numărul 99 din 1998 pentru proclamarea Imnului Național al României, în sensul includerii faptului că imnul nostru național a fost nu doar scris și pus pe muzică la Brașov, ci și cântat pentru prima dată aici, fapt petrecut în Șchei”, a declarat Cătălin Văsii.
Prin Legea 99/1998, ziua de 29 iulie a devenit Ziua Imnului Naţional, pentru că în această zi din 1848 „Deșteaptă-te, române!” ar fi fost cântat prima dată la Râmnicu-Vâlcea. Legiferarea s-a făcut folosindu-­se exclusiv de „Raportul nr. 10 din 30 iulie 1848 al Comisarului extraordinar al Districtului Vâlcea, D. Zăgănescu, către Ministerul trebilor din lăuntru al Ţării Româneşti”. În documentul istoric menţionat este relatată sărbătoarea prilejuită de aprobarea Constituţiei şi sfinţirea steagurilor naţionale la Râmnicu-­Vâlcea, în 29 iulie 1848, moment la care a fost prezent şi Anton Pann, care a cântat „un prea frumos cântec”.
Pentru a schimba legea, cei prezenți la întâlnire au convenit să redacteze o notă de fundamentare, cu dovezile istorice, și un proiect de modificare a Legii 99/1998, pentru care speră la sprijinul parlamentarilor de Brașov:
„Am convenit să redactăm o notă de fundamentare în acest sens, cu dovezile istorice pe care se sprijină demersul nostru, precum și un proiect de modificare a legii amintite și mizăm pe sprijinul parlamentarilor de Brașov, indiferent de culoarea lor politică, pentru a susține și promova inițiativa”, a declarat prefectul Mihai Cătălin Văsii.

Profesorul Vasile Oltean a descoperit adevărul

Nedreptatea făcută Brașovului ar putea fi reparată. Cel care a cercetat în amănunt și a stabilit paternitatea Brașovului și a brașovenilor asupra Imnului Național este părintele prof. dr. dr. Vasile Oltean, director timp de aproape 50 de ani al Muzeului „Prima Şcoală Românească” și care de 25 de ani se străduieşte din răsputeri să restabilească adevărul istoric. Eforturile sale sunt concretizate într-o carte ce a ajuns la opta reeditare şi în memorii către Parlament, Preşedinţie, Guvern şi Academia Română. Deocamdată, fără succes.
Ceea ce a scris în cărţi şi memorii profesorul Oltean poate fi rezumat astfel: versurile lui Andrei Mureşianu (titlul original fiind „Un răsunet”) sunt scrise în acea efervescenţă revoluţionară a întâlnirii dintre revoluţionarii munteni şi moldoveni veniţi de la Blaj, de pe Câmpia Libertăţii, la Braşov; pentru a se crea ambianţa întâlnirii, protopopul de atunci, Bonifatie Pitiş, solicită concursul poetului Andrei Mureşianu, înrudit cu el, precum şi al lui George Ucenescu, dascălul de cântări şi (pe atunci) psalt al Bisericii Sfânta Treime – Tocile; mai întâi poetul Mureşianu a cunoscut melodia de la Ucenescu şi apoi şi-a formulat conţinutul poeziei, „pentru că, spune documentul, «căuta melodie după care să compună un sonet»; în duminica următoare, când încă mai erau prezenţi revoluţionarii români, veniţi de la Blaj, s-au reîntâlnit şi cel care a adaptat versurile la melodia «Din sânul Maicii mele» (evident o priceasnă bisericească) a fost George Ucenescu şi tot el a răspândit-o, «fiind poftit în toate părţile» să-l cânte”, precizează prof. Oltean. „Nu ne îndoim de paternitatea melodiei, care aparţine dascălului George Ucenescu din Şcheii Braşovului, student, ucenic al lui Anton Pann. Afirmaţiile noastre privind paternitatea braşoveană a versurilor şi melodiei se bazează pe propriile mărturisiri ale lui George Ucenescu, lăsate în manuscrisul său de cântece, păstrat la Academia Română”, afirmă prof. Oltean.
„Nu poate fi negat faptul că Anton Pann ar fi intonat un cântec patriotic la Râmnicu-Vâlcea, în 29 iulie 1848, dar a decreta că acesta a fost «Deşteaptă­-te, române!» este hazardat”, crede prof. Oltean, argumentând că în acea perioadă de efervescenţă revoluţionară circulau numeroase cântece patriotice pe versuri ale poeţilor paşoptişti.
Astfel, Imnul Naţional „Deşteaptă-te, române” s-a născut la Braşov, cu o lună mai devreme, în iunie 1848, când a fost şi cântat prima oară, avându-i drept autori pe braşovenii Andrei Mureşianu şi George Ucenescu.