Mai multe parcări sau spații verzi? Brașovul, încă neprietenos cu pietonii

Mai multe parcări sau spații verzi? Brașovul, încă neprietenos cu pietonii. Invitat la emisiunea Planeta Verde de la RFI (Radio France International), primarul Brașovului, Allen Coliban, a vorbit despre planurile pentru ca municipiul să devină capitala verde a Europei. El a menționat că această candidatură în competiția europeană nu înseamnă că orașul a depășit toate problemele privind poluarea, ci că le-a ameliorat și își asumă lupta pentru soluționarea lor.
„În perioada 2014-2018, Brașovul a fost pe acea listă de infringement, tocmai pentru poluarea cu microparticule. E foarte important, într-un astfel de demers în care noi candidăm pentru capitală verde, să spunem: da, avem problemele astea, le-am avut, (…), avem la ora actuală o ameliorare a acestor probleme. Chiar în ultimul raport al Agenției Europene pentru Mediu suntem în top șapte orașe din România cu privire la calitatea aerului, deci dintr-o listă a rușinii am ajuns să fim pe o listă a orașelor date ca exemplu și asta printr-un set de politici publice și de măsuri aplicate constant în ultimii ani. Deci nu neapărat ne referim la orașele candidate ca fiind orașele care și-au rezolvat absolut toate problemele, ci orașe care sunt capabile să dea un model în felul în care se rezolvă aceste probleme și totodată o constanță în adresarea problemelor”.

Rețea de senzori pentru poluare

Primarul a enumerat ce măsuri a luat pentru ca Brașovul să devină un oraș verde: „Dacă vorbim despre poluatorii industriali, am creat o hartă și o rețea independentă de senzori. Există în Brașov aproape 40 de senzori independenți, distribuiți în toate cartierele, astfel încât să înțelegem mai bine contribuția fiecărui factor și ponderea lor. Astfel, într-un cartier care prezenta foarte multe probleme și era aproape tot timpul pe zona roșie a senzorilor cu privire la calitatea aerului, am oprit funcționarea stației de asfalt, am oprit funcționarea unei fabrici de var și rezultatele sunt vizibile în timp real pe hărțile acestor senzori. Pe de altă parte, nu doar poluatorii industriali erau cauza poluării în Brașov. Traficul este o problemă și era o problemă constantă a ultimilor ani. În zona de trafic, am înverzit parcul transportului public, avem acum cele mai multe autobuze și troleibuze electrice dintre municipiile din România, undeva la 200 (…), mai așteptăm aproximativ 80 de autobuze electrice. Toate aceste lucruri vin să creeze nu doar o imagine nouă a transportului public, ci și condiții foarte bune pentru călători. Îmi amintesc un citat care spunea că un oraș bogat nu este un oraș în care toată lumea își permite mașini, ci un oraș în care cei care își permit mașini folosesc transportul public”.

Planuri pentru bicicliști

Ce vrea să facă Allen Coliban pentru bicicliștii din Brașov: „Vrem să prioritizăm transportul public, avem un proiect de benzi dedicate, astfel încât să scădem timpii de parcurs și totodată să dezvoltăm infrastructură velo, infrastructură prietenoasă cu bicicliștii. Aici, în zona infrastructurii velo, nu am mers pe o abordare oportunistă, hai să găsim un bulevard și să facem repede niște benzi de biciclete, ci am pornit de la a defini un masterplan, de la un obiectiv, acela ca până în 2030 să avem toate cartierele interconectate, prin infrastructură sigură și din acest obiectiv, din acest masterplan, o hartă a Brașovului, cu toate traseele pe care le vom avea, am prioritizat proiectele, astfel încât acum, de câte ori apare o oportunitate de finanțare, să putem depune următorul proiect prioritar”.

„E o provocare pentru o mamă cu un copil în cărucior să străbată Brașovul la pas”

Primarul Brașovului a mai spus că vrea să facă orașul mai accesibil pietonilor: „Infrastructura pentru pietoni, infrastructura pentru bicicliști este deficitară în Brașov. Pentru pietoni, în sensul în care bulevardele au fost lățite în mai multe rânduri, spațiile pietonale au fost din ce în ce mai înguste. E de-a dreptul o provocare pentru o mamă cu un copil mic în cărucior să străbată orașul la pas. De aceea, avem toate aceste politici și masterplanul velo și măsurile de reprioritizare în trafic a bicicliștilor, a transportului public și a pietonilor. Am crescut foarte mult siguranța pietonilor în ultimii ani, am crescut numărul de treceri de pietoni semaforizate. Am făcut un masterplan și pentru zona de parcări, care ne arată cât de mare este deficitul de locuri de parcare. Foarte mulți brașoveni ne cer: faceți mai multe locuri de parcare! Însă aceste locuri într-un spațiu finit trebuie să vină cu un cost, de undeva trebuie să luăm acel loc și locul, istoric vorbind, a fost luat în detrimentul spațiilor verzi. Acum, ceea ce facem este să regândim și să schimbăm un pic această roată. Vom face în cartiere parcări rezidențiale suprastratificate, adică dezvoltate pe verticală și odată ce eliberăm spațiul la sol, acel spațiu să fie infrastructură pentru pietoni, bicicliști sau infrastructură verde, parcuri”.

Candidatura Brașovului pentru Capitala Verde a Europei a fost acceptată la Bruxelles, iar orașul de sub Tâmpa este singurul din România care participă la această competiție europeană. Printre contracandidate se numără orașele italiene Cagliari și Brescia, Graz din Austria, Poznan din Polonia și Vilnius din Lituania. Câștigătoarea va fi anunțată pe 5 octombrie.