Brașov versus Sibiu. Cine câștigă

Brașov versus Sibiu. Cine câștigă. Jurnaliștii de la publicația sibiană „Turnul Sfatului” au făcut o astfel de paralelă, din ipostaza de turist, evidențiind plusurile și minusurile, pornind de la celebrele „Corso” din centrele istorice ale celor două orașe, Republicii la Brașov, respectiv Bălcescu la Sibiu.

Accesul s-a făcut cu autoturismul, iar aici Brașovul a primit primele aprecieri: bulevarde largi, locuri de parcare suficiente. „Fără îndoială, orașul de lângă Tâmpa e mult mai larg și mai darnic cu traficul auto, decât Sibiul. Nu-mi imaginez cum poți intra până aproape de Turnul Sfatului din Sibiu pe o șosea cu trei benzi pe sens și să găsești câteva zeci bune de locuri de parcare. Ca în Brașov… (…) „Deși există ideea că atunci când o administrație facilitează accesul autoturismelor efectul va fi ca numărul acestora să crească, însă în Brașov, mi se pare, după o scurtă vizită, ce-i drept, că nu e tocmai așa. Se circulă ușor pe bulevardele largi, iar locurile de parcare se găsesc relativ repede”.

La plata parcării, însă, Brașovul e mai scump la automate, dar și SMS. În Sibiu, poți lăsa mașina parcată cu 10 lei toată ziua sau 2,20 euro dacă apelezi la serviciul de plată prin SMS, în Brașov te costă 60 de cenți pentru 60 de minute. Dacă parchezi 6 ore mașina în zona centrală, ajungi să plătești în total 3,6 euro plus TVA. Plata prin SMS e mai scumpă în ambele orașe decât dacă ai plăti la automatele din parcare.

Centrul Brașovului, mai modern

Brașov versus Sibiu. Cine câștigă. „O să doară asta, însă centrul Brașovului pare mult mai modern decât cel al Sibiului. Nu am numărat mai mult de 4-5 covrigării în centrul Brașovului, afaceri care sunt în abundență în Sibiu. Excesiv de multe, încât ai impresia că undeva trebuie să fie și un carusel de iarmaroc. E din același film: gogoși, vată de zahăr și covrigi. În plus, în Brașov găsești mult mai multe magazine în care poți cumpăra și altceva decât statuete cu Dracula, ii îndoielnice și globuri chinezești. Nu lipsesc din Brașov magazine de marcă, dar și mici puncte de vânzare ale unor ateliere locale.
În privința restaurantelor, probabil că raportat la preț și gust lucrurile sunt sensibil egale, însă Brașovul are avantajul de a avea funcționale și străzile secundare (…) care la rândul lor extind aria comercială a orașului. Sibiului îi lipsește asta, făcând excepție doar strada Cetății marketată drept „cea mai frumoasă stradă din Sibiu”, însă pe care nu găsești decât un singur restaurant și o cofetărie de care nu știu nici mulți localnici.
Interesant la Brașov, spre deosebire de Sibiu, e că terasele sunt amplasate pe mijlocul pietonalei și funcționează pe principiul meselor din zona de food-cort de la mall. Îți cumperi mâncarea și te așezi pe cea mai apropiată terasă (nota noastrp: nu e valabil chiar peste tot pe Republicii). Nu am știut de acest principiu și am rămas așteptând vreo jumătate de oră și nimeni nu m-a întrebat de sănătate (…) Nu-mi dau seama dacă acest sistem este mai funcțional sau nu, însă totul pare puțin mai îngrijit. Pe străduțe, însă, fiecare restaurant sau cafenea are propria terasă, pe modelul Sibiu, însă sunt mult mai simple, nu sunt încărcate cu tablă, plastic și lemnărie de prost gust.
Terasele din Brașov, de pe Republicii, au aproximativ aceeași formă și aceeași suprafață, spre deosebire de cele din Sibiu care au intrat într-o spirală a opulenței fără noimă.
Piața centrală din Brașov, însă, în ciuda prezenței Bisericii Negre, pare sub Piața Mare din Sibiu, însă brașovenii se chinuie de câteva luni să aleagă un proiect prin care să fie transformată substanțial”.

„Dar în Sibiu ai ce face”

„Întreaga săptămână în Brașov a fost lipsită de evenimente cât de cât atractive. Niciun concert, ci doar obișnuitele filme de la cinema, piese de teatru pentru copii și eventual serate dansante în vreun club din oraș”, scrie reporterul de la „Turnul Sfatului”, evidențiind că în Sibiu, pe de altă parte, au fost Turul Ciclist, târg de vinuri și muzică în Muzeul Astra, concerte cu ocazia Zilelor Americane, „plus turneu de volei pe plajă în chiar buricul târgului, în Piața Mică”.

Probabil că nu s-a informat îndeajuns, deși a fost chiar în buricul târgului brașovean. La Brașov a fost „Săptămâna Comediei”, cu multe evenimente zilnic, inclusiv în Parcul Central Nicolae Titulescu, iar în Piața Sf. Ioan, la un minut de Piața Sfatului (unde se desfășura Târgul Gaudeamus), au fost concerte și spectacole ale Filarmonicii și Operei (detalii aici).

„Deși mulți sibieni cârcotesc atunci când vorbesc despre evenimentele care se află pe agendele culturale ori sportive ale Primăriei Sibiu și Consiliului Județean, acestea atrag numeroși români din alte județe, dar și străini. În plus, faptul că acestea se desfășoară de mai mulți ani, dau senzația oricărei persoane care vrea să vină în Sibiu că tot timpul se întâmplă ceva”, mai afirmă jurnalistul sibian, convins că la Brașov nu se întâmplă mai nimic.

Sibiul, întrecut de Brașov la numărul de turiști

Brașov versus Sibiu. Cine câștigă. Tot publicația amintită notează că județul Sibiu este pe locul 4 la nivel național după numărul de turiști străini, în primele cinci luni ale acestui an, dar Brașovul se află pe locul 2, după București.

În județul vecin au ajuns, până în luna mai inclusiv, 31.367 de turiști străini, fiind depășiți doar de București (331.070), Brașov (52.805) și Cluj (43.687).

Numărul turiștilor străini este în scădere, în Sibiu. În comparație, în 2019, ultimul sezon turistic de dinaintea pandemiei, ajungeau în Sibiu 39.848 de turiști străini, mai mulți cu aproape 8.000 de persoane, o scădere cu 21%.

După numărul total de turiști, Sibiul se află pe locul 6, cu 178.459 de persoane. Județul este depășit de București, Brașov, Cluj, Prahova și Bihor.

După numărul de înnoptări, Sibiul se află pe locul 10, la nivel național, fiind depășit de București, Brașov, Prahova, Cluj, Bihor, Vâlcea, Suceava, Constanța și Mureș.

Colaj foto 2: Turnul Sfatului