Şoc în Mamaia. Distrugerea unei staţiuni / Relatarea unei turiste dezamăgite

Şoc în Mamaia.

„Ultima dată când am fost în stațiunea Mamaia, acum mulți ani, era efervescență pură: plaje pline, nisip fin, terase ocupate, faleza aglomerată, distracții pentru toate gusturile, mașini peste tot, greu găseai un loc de parcare. Tocmai pentru că nu suntem fani ai vacanțelor aglomerate, am preferat alte destinații în ultimul deceniu, în special în afara țării. Anul trecut am redescoperit litoralul românesc cu o surpriză plăcută la cel mai bun resort din Venus, iar anul acesta am revenit la Cap Aurora, unde am intrat din nou într-un univers paralel al ospitalității perfecte pentru familii. Dar ne-a venit ideea să dăm o fugă și până în Mamaia, mai mult din curiozitate. Să vedem cum mai arată, cum se simte atmosfera, cum se mai distrează lumea acolo”, a relatat o turistă în social-media.

Şoc în Mamaia

Şi, aşa cum a recunoscut, a avut parte de un adevărat şoc: „Ne-am oprit într-un dintre parcări, oricum erau toate goale. Am plătit taxa (1,5 lei pentru 3 ore) și am pornit pe jos dintr-un capăt în altul al stațiunii. Ce a urmat a fost greu de descris: o liniște apăsătoare, faleza pustie, plajele goale, clădiri abandonate! Nimeni pe stradă, nimeni pe plajă! Din cinci magazine, unul era deschis, fără clienți, celelalte închise sau scoase la închiriat. Terase goale, spații degradate, locuri care păreau complet părăsite. Am întâlnit doar câțiva oameni ai străzii, în condiții greu, foarte greu de privit. De ghetou… Atmosfera era apăsătoare, aproape ireală. Ca într-un decor post-apocaliptic. Ca într-o carantină îngrozitoare. N-am mai ajuns până la apa mării. Părea prea departe, prea departe de orice amintire frumoasă legată de Mamaia!”, a mai precizat respectiva, care a postat şi un filmuleţ în sprijinul afirmaţiilor sale.

Şi concluzia: „Este, din păcate, un exemplu trist despre cum lipsa unei viziuni și deciziile greșite pot distruge o stațiune odinioară emblematică. Mamaia nu mai e ce-a fost. Și poate nici nu va mai fi, pentru că e ușor să distrugi și mult mai greu să recuperezi ce ai distrus. Este demonstrația clară că dacă deciziile greșite sunt destul de importante, pot distruge o stațiune, poate și o țară…”.