Fasching – Sărbătoarea Clătitelor se întoarce după pauza pandemică

Fasching-Sărbătoarea Clătitelor se întoarce după pauza pandemică. Ca în fiecare an, la final de iarnă şi înainte de intrarea în Postul Paştilor, are loc unul dintre cele mai populare obiceiuri săsești: Fasching-ul (carnavalul). Iar la Prejmer, acesta are un farmec aparte, dat de faptul că este o sărbătoare a clătitelor.
Așa că e de înțeles entuziasmul cu care este așteptată ediția din anul acesta, care vine după regretabila pauză pandemică de doi ani.

Organizatorii au și dat startul numărătorii inverse. Pentru că Fasching – Sărbătoarea clătitelor are loc în perioada 11-12 februarie 2023.

Manifestări variate

În Europa, Prejmerul este cea mai estică aşezare în care se mai serbează tradiţiile săseşti. Lucru care denotă faptul că această comunitate a înţeles importanţa conservării valorilor tradiţionale, respectă şi are deschidere faţă de diversitatea culturală. Aceasta convieţuire paşnică şi fructuoasă a făcut ca, de la an la an, Fasching-ul să atragă un public tot mai larg, zeci de mii de oameni savurând delicioase produse tradiționale, admirând și degustând din clătitele expuse cu mândrie.
Susținute în aer liber, concertele celor mai apreciați artiști români, trupele de dans tradițional săsesc, fanfara, caravana sunt doar câteva dintre lucrurile pe care organizatorii pentru localnici și publicul larg.
Pentru mulţi dintre aceia care practică turismul cultural, Fasching-ul reprezintă şi o oportunitate de informare asupra istoriei locului şi Bisericii Cetate Prejmer. E notată cu 3 stele în Ghidul Verde Michelin şi înscrisă pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO.

Obicei vechi al sașilor, reînviat de români

Saşii adunaţi în jurul cetăţii Prejmer alungau, în Fasching, ultimele urme ale iernii. Faschingul se ţinea de obicei în săptămâna dinainte de Lăsata Secului, care era perioada balurilor mascate, prilej de petrecere, voie bună și mâncare aleasă. Faschingul este o sărbătoare menită să alunge duhurile iernii şi frigul. Pe vremuri însă, era şi o ocazie de petrecere, pentru băieţii care urmau să plece la oaste.
Când saşii din Prejmer au luat drumul Germaniei, odată cu ei au murit şi petrecerile. După 20 de ani de pauză, românii – căci în Prejmer au rămas doar câteva familii de saşi – au reînviat sărbătoarea. Reluată după două decenii, ajunsă acum la a XVI-ediție, farmecul „Sărbătorii cu clătite” la Prejmer a rămas acelaşi.

Caravană de „mascați”

Sărbătoarea începe cu „Caravana Clătitelor”. Cu o seară înainte de carnaval, tinerii se adună la cetatea din sat într-o şezătoare, pentru a face ultimele retuşuri creaţiilor cu care urmează să se prezinte la petrecere. Caravana Clătitelor, în care toate rolurile sunt jucate de băieţi mascaţi, porneşte dimineaţa prin sat. Într-o căruţă dotată cu plită, „Mama grasă” şi „Mama slabă”, doi flăcăi cu talente culinare costumaţi în bucătărese, învârtesc clătite. Tineri mascaţi, pe cai aprigi, deschid drumul căruţei în care se rumenesc clătitele, sub ochiul fardat al celor două „mame”. „Mirele şi mireasa”, doi băieţi deghizaţi, şi ajutoarele lor cântă, chiuie, bat din poartă în poartă şi „joacă” lumea ieşită în stradă să-i admire. Înainte, convoiul era deschis de un măgar. La apariţia caravanei, domnişoarele ieşeau în poartă cu făină și ulei, din care aveau să se facă gogoşile pentru petrecerea ce urma pe seară.
La caravană, flăcăii costumaţi dansau şi ofereau clătite care se făceau chiar pe plita aşezată în căruţa care îi însoţea. Mai furau şi câte o fată, o ascundeau sub coviltirul căruţei, iar logodnicul tinerei sau părinții trebuia să plătească pentru eliberarea ei.
Copiii aveau şi ei parte de un carnaval, unde dansau şi se întreceau în a juca spectacole de teatru. Seara însă era a tinerilor. Fetele, cu măşti simple, mărginite de danteluţe, veneau să-şi întâlnească iubiţii cu care se învârteau în valsuri.