Englezii si francezii nu se bat doar din cauza bugetului Uniunii

Lingvistii francezi si suedezi au propus introducerea altor limbi europene, pe langa engleza, germana si franceza, ca limbi de lucru in Uniunea Europeana. Cei mai multi cred insa ca utilizarea doar a limbii engleze este mai avantajoasa din punct de vedere economic si comunicational. Comisia Europeana ar trebui sa ia in considerare adoptarea unei limbi slave ca limba de lucru, cum ar fi poloneza, pe langa cele utilizate pana acum, engleza, franceza si germana, atrage atentia lingvistul francez Claude Hagege, profesor la College de France. Comunicarile zilnice ale Comisiei sunt facute in cele trei limbi, dar legislatia si celelalte documente comunitare sunt publicate in 20 de limbi oficiale ale UE. Francois Grin, reputat economist si lingvist suedez, considera ca actualul sistem este complet nedrept, pentru ca majoritatea statelor membre sunt obligate sa plateasca pentru invatarea celor trei limbi pentru a face fata exigentelor institutionale ale UE.
Engleza s-a devalorizat
Costurile educatiei sunt subestimate, arata Grin, care declara ca daca Anglia iti doreste ca engleza sa fie singura limba de lucru in UE, atunci ar rebui sa subventioneze educatia in limba engleza din Europa . El a subliniat ca din ce in ce mai multi oameni doresc sa invete mai multe limbi europene, in timp ce cunoasterea limbii engleze s-a banalizat si s-a devalorizat. Intr-atat, crede Grin, incat, in Marea Britanie, cei care nu cunosc decat limba materna isi pierd locurile de munca. Propunerile lingvistilor francezi si suedezi au fost insa respinse de europarlamentarul liberal polonez Bronislaw Geremek, caruia i-au iesit altfel calculele. El spune ca din punct de vedere economic e mai eficient sa se lucreze intr-o singura limba si ca folosirea polonei ar fi considerata de celelalte tari slave ca tratament preferential.
Probleme cu traducerea
Pe de alta parte, Comisia Europeana are dificultati in asigurarea traducerii documentelor, mai ales a legislatiei complicate, in toate cele 20 de limbi, care vor creste ca numar intr-un viitor nu foarte indepartat la 24, dupa admiterea Romaniei, Bulgariei, Croatiei si Turciei. Centrul european de studii pe probleme de educatie a confirmat ca engleza este cea mai vorbita a doua limba in invatamantul primar si secundar din Europa, cu exceptia Belgiei, Luxemburgului si Romaniei. Pentru invatarea limbilor straine in unitatile educationale din Europa sunt alocate 90 de ore anual, in cele mai multe tari.
Limba noua pentru Europa
In Le Figaro , din 16 martie 2005, aparea sub titlul O pledoarie pentru folosirea limbii franceze. Identitatea si sufletul unui continent , un articol scris de Herve Lavenir de Buffon, presedinte al Centrului de studii si de actiune europeana, fost inalt functionar al Comisiei Europene. In pledoaria sa, de Buffon deplange faptul ca proiectul viitoarei Constitutii a Europei nu garanteaza protectia diversitatii lingvistice si culturale in Europa. Anglo-Saxonii duc cu incapatanare un adevarat razboi lingvistic. Scopul lui final: instituirea unui imperiu mondial anglo-saxon, aservirea Europei fiind un pas decisiv, de altfel imaginat de politologul-globalist american Zbigniew Brzezinski, cand scria despre NATO: «Pentru noi americanii, limba engleza este unul din cele mai bune mijloace de a stapani Europa» , scria de Buffon.
Engleza vs. franceza
Tarile UE nu si-au exprimat consensul, iar cetatenii lor au cu siguranta pareri diverse despre viitoarea limba oficiala a UE. Tarile Europei de nord, mai inclinate spre folosirea limbii engleze, ar putea de exemplu sa se opuna unei hegemonii franceze, dupa cum, chiar tarile din Estul si Centrul Europei, deja atinse de valul globalizant al limbii engleze, nu vor fi nici ele inclinate spre institutionalizarea francezei in detrimentul englezei.
Jurgen Schroder, un deputat european german scrie, in lucrarea Continentul deschis : Fara o legatura lingvistica, Europa nu va deveni niciodata un adevarat ansamblu, iar toate eforturile pentru a crea o piata interioara europeana si o moneda comuna nu vor duce decat la un rezultat partial . Pentru Schroder, unica alternativa posibila e franceza, o limba frumoasa si logica .
Varianta esperanto?
Pentru iesirea din impas, s-au facut propuneri care ofereau solutia limbii comune europene ca fiind esperanto, limba latina si, desigur, engleza, pe motivul costurilor implicate de aparitia de noi membri in UE, dar aceste idei originale, au fost dezavuate de majoritatea tarilor componente. Deocamdata, insa, par a fi valabile doua variante, fiecare cu avantajele sau pericolele sale. Prima, se refera la folosirea unui grup de limbi desemnate pentru a fi folosite in principal, dar alegerea acestora este departe de a crea unanimitate printre celelalte tari membre, private de folosirea limbii nationale. Cum era de asteptat, acest grup ar putea fi format de engleza, franceza si germana, dar tari precum Italia sau Spania si-au manifestat deja opozitia, noile tari admise in UE fiind asteptate sa se alature acestora.
Vorbiti mirandeza!
Pana la gasirea unui criteriu obiectiv de selectionare a unor limbi oficiale , ramane ca mai aproape de realizare cealalta cale, economica , conform careia fiecare tara va plati pentru a utiliza limba nationala. E vorba de costurile traducerilor, salariilor interpretilor, si tot ce tine de comunicatia cu institutiile comunitare, o solutie la care s-a recurs deja in multe institutii internationale. Exista, insa, aici, pericolul lipsei de fonduri, ceea ce ar duce fie la un impas, fie la o preluare a unei limbi mai ieftine , in speta, atotprezenta limba engleza. Nu e de eliminat nici opozitia unor state membre care nu vor dori sa plateasca pentru utilizarea limbii altuia! In 2004, guvernele spaniol si irlandez au depus cereri de recunoastere a limbilor catalana, basca si irlandeza ca limbi oficiale ale UE, dar ce se va intampla cand vorbitorii unor limbi regionale derivate, precum luxemburgheza sau mirandeza (vorbita in Portugalia de nord) isi vor cere drepturile? La randul sau, guvernul francez studiaza indeaproape situatia folosirii limbii franceze in contextul largirii UE, deoarece noii membri admisi, constransi sa duca tratativele de aderare in engleza, au devenit surse de eroziune a utilizarii francezei ca limba secundara oficiala a UE. In 2000, 55% din documentele Comisiei Europene erau redactate initial in engleza si doar 33% in franceza, in timp ce in 1990 franceza era cea mai utilizata.
Germana n-are nici o sansa
Pare paradoxal, dar limba germana, vorbita de 32% din populatia UE, n-are nici o sansa sa devina o limba europeana unica. In ordine, candidatele ar fi Franta, Anglia, Italia si Spania. Dezbaterea nu este terminata, iar tari ca Franta investesc fonduri considerabile pentru raspandirea limbii franceze in Europa, si mai ales in randul noilor veniti. Printre masuri: cursuri de limba franceza pentru diplomati, functionari si agenti de legatura cu institutiile UE, formarea si perfectionarea traducatorilor, dezvoltarea de tehnologii de informatie si comunicatie care favorizeaza folosirea francezei ca limba de lucru a institutiilor UE. Aparitia unui canal global de stiri in franceza ca replica la CNN va ajuta si el la consolidarea acestor politici. Liceele franceze sunt si ele o buna modalitate de raspandire a limbii lui Moliere printre popoarele Europei, unde functioneaza, in total, 69 de scoli in care invata 45.000 de elevi. (C.S.)