Sfârșitul profesionismului

Astra Giurgiu a sărbătorit cu șampanie câștigarea titlului pe coliva Ligii 1. FRF va aprinde lumânările, cu festivism, cu ocazia finalei Cupei României.

În miserupismul autorităților, fotbalul românesc se stinge lin, deconectat de la aparate. Unirea Urziceni a devenit oale și ulcele, Oțelul Galați agonizează prin Liga 3 în așteptarea pronunțării falimentului. Au fost două campioane care au „prins” seriile Ligii Campionilor, însă zecile de milioane de euro primite de la UEFA s-au sifonat în alte direcții, îmbâcsite într-un labirint al unor interese de grup cu zăngănit de cătușe. Din actualul eșalon de elită, Petrolul vede în ceață, ajungând o Capră râioasă, amețită, care mușcă pământ cu râme în locul gazonului unei arene „extraterestre”. La Tg. Mureș, ONG-ul ASA, jucăria viceprimarului, se cam duce dracului, apăsat de talpa DNA-ului. Nici la Timișoara situația nu-i mai roză. Prin diviziile inferioare, echipe de tradiție se târâie stoarse de toate energiile. Dacă FC Brașov, „U” Cluj și Ceahlăul Piatra Neamț s-au împăcat, deja, cu soarta înmormântării societăților scabroase, urmând a renaște (cândva) în scutece noi, cu sigla, culorile și palmaresul inscripționate animat, Rapidul se agață de funia din casa spânzuratului, ajungând – uluitor – să-l plângă pe Copos, mult mai darnic în zgârcenia sa decât stăpânul moldovean al mioriticelor ape minerale.

„Premisele pentru fotbalul românesc sunt sumbre, părerea mea este că în trei ani vom avea un fotbal amator. Nimeni nu va mai investi, toate echipele au probleme, probabil că din sezonul viitor vor mai intra în insolvență 3-4 grupări din Liga 1”, a constatat Helmut Duckadam cu amărăciune, raportând situația la cea existentă-n Liechtenstein, Gibraltar și Insulele Feroe.