Președintele clubului Corona Brașov, Liviu Dragomir, dă cărțile pe față

„Proiectul nostru, când am format această echipă de handbal din jucătoare de top în România, era ca în 3-4 ani să avem o formație cu șanse să acceadă în Champions League”

 Rep. – D-le Dragomir, echipa de handbal senioare a clubului Corona deziluzionează și în această ediție de campionat, deși era cotată ca favorită la ocuparea locului secund, după CSM București, în urma investițiilor făcute în vară. Cum s-a ajuns aici, din punctul dvs. de vedere?  

Liviu Dragomir – Aș vrea, dacă-mi permiteți, să întorc discuția la precedenta ediție de Ligă Națională. După un sezon 2016/2917 care a început bine, în toamna acelui an, cu patru victorii din patru meciuri, a urmat o cădere a echipei, cu înfrângeri în fața echipelor din Cisnădie, Bistrița, Brăila, Slobozia, Craiova, Cluj și un egal pe teren propriu cu Roman. Ca atare, ne-am despărțit, în luna ianuarie 2017, de antrenoarea Mariana Târcă. Sincer vă spun, mie mi-a părut rău că s-a întâmplat așa, d-na Târcă este o persoană pentru care am un mare respect, atât pentru cariera sa în handbal, cât și pentru ceea ce reprezintă în sportul brașovean. Și, pentru a fi sincer în continuare, pe undeva, îmi și reproșez că s-a ajuns la acea plecare, la care au contribuit și unele aspecte din culisele clubului, pe care eu, fiind relativ nou atunci în funcție, nu le-am putut controla în vremea respectivă.

* „Am gândit o strategie pe 4 ani pentru handbal”

Rep.- A urmat fostul internațional Dumitru Berbece la cârma echipei, actualmente secund la Craiova. Dar n-au prea fost semne de redresare.

Liviu Dragomir – Da, a urmat interimatul asigurat de Dumitru Berbece, care, în ultima decadă a lui februarie, a demisionat, după înfrângerea din retur, pe teren propriu, în fața formației din Cisnădie. Apoi l-am adus la echipă pe Dragoș Dobrescu – recunosc, cam în disperare de cauză, fiind și puțin trecut de jumătatea sezonului, deci dificil de a găsi un tehnician care să nu aibă angajament la altă echipă. Cu Dragoș Dobrescu echipa s-a redresat cât de cât după șirul de înfrângeri și am terminat campionatul pe locul al VI-lea. Nu rău, dar cam departe de ceea ce și noi, și suporterii, ne dorisem. În paralel, am început să creionăm o strategie pentru sezonul ce urma. Astfel, am ajuns la o înțelegere cu antrenorul Costică Buceschi, un nume în handbalul românesc, pe care președintele secției de handbal, Ioan Preda, mai încercase să-l aducă la echipă, însă fără succes. Am convenit cu dl. Buceschi să-și alcătuiască lista de jucătoare pe care dorește să le transferăm, în ideea ca, împreună cu nucleul de handbaliste valoroase rămas la Corona, să formăm o echipă care, în primul sezon, să se bată la podium și să se califice în Cupa EHF. De fapt, noi am gândit un proiect pe 4 ani, axat atât pe transferuri ale unor jucătoare autohtone de valoare, cât și pe promovarea tinerelor și talentatelor handbaliste din pepiniera proprie, astfel încât finalitatea să fie o formație de top, cu șanse să acceadă în Champions League. În aceeași idee, am format și echipa de Divizia A, pentru ca tinerele noastre jucătoare să se rodeze, să acumuleze experiență înainte de a face pasul către prima echipă.

* Coincidență: 4 victorii din 4 meciuri, după care…

Rep. – Jucătoare de valoare s-au adus, antrenor bine cotat de asemenea… Totuși, se pare că n-a fost suficient, din moment ce echipa este în criză.

Liviu Dragomir – Așa este, din păcate. La solicitarea antrenorului Costică Buceschi am transferat handbaliste cu nume, cele mai multe de lot național: Eliza Buceschi, Bianca Tiron, Timea Tătar, Cynthia Tomescu, Laura Popa, Teodora Bloj, Andreea Chiricuță, care s-au alăturat Laurei Chiper, Marilenei Neagu, Cameliei Hotea, Georgianei Ciuciulete, Sorinei Târcă, Dariei Bucur, Dacianei Hosu… La începutul sezonului toată lumea ne felicita pentru ce echipă am format, suporterii erau bucuroși, eram cotați cu prima șansă pentru locul secund în campionat, primul fiind acontat de multinaționala CSM București. Am început foarte bine, cu câteva victorii pe linie… Ca o coincidență, lucrurile s-au rupt la fel ca în campionatul precedent, tot după patru victorii în primele patru meciuri. Apoi am pierdut acasă cu CSM București. A fost o înfrângere previzibilă, a deranjat, însă, și diferența de scor, 11 goluri, dar, în primul rând, a dezamăgit atitudinea echipei noastre, care parcă a intrat pe teren gata învinsă.

* „Nu a fost fair-play ce a făcut antrenorul Buceschi”

Rep. – În aceeași zi, tot în Sala Sporturilor, la câteva ore diferență, s-a disputat partida de Divizie A dintre Corona și SCM Timișoara, echipa oaspete fiind în luptă pentru promovare în Liga Națională cu Minaur Baia Mare. A fost un meci câștigat la un gol de Brașov, însă Timișoara a făcut contestație pe motiv că adversarele au folosit câteva jucătoare de la prima echipă. Ce a urmat, se știe: echipa secundă a Coronei a fost depunctată, apoi „U” Cluj a contestat rezultatul din meciul de Ligă Națională pierdut pe teren cu Brașovul, a fost depunctată și prima echipă, după o interpretare ciudată a regulamentului… În final, după câteva săptămâni, s-a revenit asupra deciziilor și cele două echipe brașovene și-a primit înapoi punctele. A influențat acest ping-pong cu regulamentul evoluția echipei de Ligă Națională?

Liviu Dragomir – În mod cert, da. A influențat mult, în mod negativ. Însă ceea ce vreau să subliniez și am mai spus-o la momentul respectiv, este că decizia antrenorului Buceschi de a folosi la acea partidă de Divizia A jucătoare de la prima echipă a fost o greșeală. Nu pentru asta am înscris formația secundă în Divizie, ci, așa cum am spus, pentru a roda tinerele jucătoare crescute de club. Iar această greșeală a pornit de la faptul că nu m-a informat asupra intenției de a face acest lucru. N-aș fi aprobat! În ziua respectivă, după eșecul drastic suferit cu CSM București, eu am plecat de la sală. Eram foarte supărat nu atât pentru înfrângere, ci pe modul în care echipa noastră se predase, să spun așa. Am mers acasă, să mă liniștesc puțin, iar după amiază m-am întors la sală, pentru meciul de Divizia A. Am ajuns chiar la începere și am rămas interzis văzând pe teren componente ale primei echipe! Nu mai puteam, însă, face nimic, meciul începuse, și nu puteam interveni – n-am făcut-o niciodată și n-o voi face – peste antrenor. Moralmente, spun și acum că pentru ce s-a întâmplat la acea partidă meritam să ni se dea meci pierdut. Nu a fost fair-play ce a făcut antrenorul Buceschi! Mai ales că noi, în Divizia A, nu avem nici o miză, pentru că nu putem promova chiar dacă ocupăm primul loc! Cu totul alta a fost, însă, situația la prima echipă. Acea contestație depusă de „U” Cluj a fost hilară, iertați-mi termenul! A fost și foarte târziu înaintată Federației – termenul regulamentar fiind „nu mai târziu de 10 minute de la sfârșitul meciului”, or trecuseră 41 de zile! -, plus că nu avea nici o legătură cu regulamentul! În final, bine că ni s-a admis apelul și s-a făcut dreptate, dar această poveste nu avea cum să nu le afecteze pe jucătoare. Știu, însă, că acest lucru nu este suficient în încercarea de a explica, de a ne explica – și noi, și suporterii, și finanțatorii – situația în care este astăzi echipa noastră. 

* Fostul mare handbalist Gabriel Kicsid, în staff

Rep. – Dezamăgesc și rezultatele, dar mai ales jocul prestat. Ce spun antrenorii și jucătoarele despre modul în care evoluează echipa?

Liviu Dragomir – Și atunci când la echipă era antrenorul Costică Bucreschi, și după plecarea sa, am avut discuții cu staff-ul tehnic și cu jucătoarele. Antrenorul Buceschi a spus că nu știe nici dânsul ce să mai facă pentru a scoate echipa din pasa proastă în care intrase și am reziliat contractul cu dânsul pe cale amiabilă, prin acordul ambelor părți. Noul antrenor, Vasile Curițeanu, a reușit un prim rezultat bun, victorie la Bistrița, partidă în care echipa a arătat că poate fi și determinată, că poate juca și colectiv mai aproape de ceea ce ne dorim. Din păcate, însă, au urmat două înfrângeri, la Rm. Vâlcea și acasă, cu ultima clasată, CSM Slatina, în care s-a revenit la acel blocaj psihic, la acea apatie în joc – să nu spun chiar delăsare, la unele jucătoare – care afectează atât de mult exprimarea în teren a echipei și sunt în contradicție cu valoarea individuală a sportivelor. Valoare care există! De aceea este cu atât mai frustrant și pentru noi, și pentru spectatori. Spectatori care vin la sală nu pentru mine, nu pentru contabil, nu pentru organizatorul de competiții. Vin pentru sportive. Menirea mea și a colegilor din administrația clubului este să ne zbatem pentru a le oferi acestor sportivi cele mai bune condiții de pregătire și competiție, să creștem performeri și să ne îngrijim ca ei să fie și oameni de calitate, care să înțeleagă faptul că au onoarea de a reprezenta Brașovul. Și să conștientizeze că trebuie să lupte până la ultima picătură de energie pentru culorile clubului și pentru această comunitate care este alături de ei și la bine, și la greu. Numai astfel vor câștiga respect, indiferent de rezultatul cu care se încheie competițiile. Or, noi, ca administrație a clubului, am format la începutul sezonului o echipă cu jucătoare de valoare, cu antrenor având o cotă bună în handbal, le-am oferit liniște financiară și toate condițiile pentru a performa, condiții invidiate de mulți în țară. Firește că îmi asum și eu, ca președinte al clubului, nereușitele, dar nu știu ce aș fi putut face mai mult. Încercăm, totuși, să punem capăt acestei crize de la prima echipă de handbal. Am reușit să-l aducem lângă noi pe fostul mare internațional Gabriel Kicsid, component al generației de aur a handbalului masculin, campion mondial cu echipa națională în 1974, dublu medaliat olimpic în 1972 și 1976, un nume foarte important și un om respectat în acest sport și, cu ajutorul său, sperăm să deblocăm evoluția echipei. În paralel, lucrăm la pregătirea de pe acum a viitoarei ediții de campionat și, alături de dl. Kicsid, dorim să continuăm acea strategie pe 4 ani pe care ne-am propus-o la începutul acestui sezon.

* „Corona nu înseamnă doar echipa de handbal-senioare”

Rep. – Bugetul va rămâne același?

Liviu Dragomir – Nu vă pot spune de pe acum cât va fi bugetul în sezonul viitor, însă vreau să fac o precizare. Anume că, în pofida a ceea ce cred și afirmă unii, echipa de senioare a secției de handbal nu are al doilea buget din campionat, după CSM București. Nu-l are nici pe al treilea. Din datele de care dispun, avem abia al 5-lea sau al 6-lea buget din Liga Națională. Și încă ceva: clubul Corona Brașov nu înseamnă, nici pe departe, doar echipa de handbal de primă ligă. Avem aproximativ 200 de tinere jucătoare la secția de handbal, cu rezultate bune și foarte bune, ducând astfel mai departe tradiția școlii brașovene de handbal. Avem, după cum se știe, secția de hochei, unde creștem de asemenea copii talentați, pe lângă prima echipă. Avem secții de natație, polo, schi, patinaj, scrimă, fotbal, la care sunt sportivi ce aduc an de an performanțe și medalii pentru Brașov. La Corona sunt legitimați, în total, aproximativ 1.000 de sportivi. Sunt de acord că formația de handbal-senioare este – sau, mai degrabă, ar trebui să fie, dacă ne luăm după rezultatele din acest sezon – echipa-fanion a clubului, dar noi, ca și conducere administrativă, trebuie să avem grijă de toți și să încurajăm și alți copii să vină către sport.