Editorial: Ziua unui campion

Didier Defago a devenit, la 32 de ani, patru luni și 13 zile, cel mai vârstnic campion olimpic la coborâre, detronându-l de pe soclul veteranilor pe francezul Jean Luc Cretier, care la Nagano, în 1998, când a cucerit, surprinzător, „aurul” suprem în fața lui „Herminator”, avea 31 de ani, nouă luni și 15 zile. Statistici…
Oricum, de la orele 11.10, când a urcat pe Whistler Mountain, schiorul alpin elvețian afișa un aer de siguranță, crezând că va deveni numărul 1. Nu se gândea nici la Manuel Osborne Paradis, nici la Carlo Janka sau Didier Cuche, nici la Werner Heel. Respira calm, potrivit trimisului cotidianului „Le Matin” din „Ţara Cantoanelor”, bucurându-se de ambianța familială creată de cei doar 6.120 de spectatori.
A alunecat perfect, luându-le fața celorlalți ocupanți ai podiumului, „vikingul” Aksel Lund Svindal și „yankeul” Bode Miller, apoi, cu toate că întrecerea era în plină desfășurare, a făcut semnul victoriei, dând și o declarație de două-trei fraze unei televiziuni germane: „Nu știu de ce, dar m-am simțit precum un fulg ce plutea pe pârtie!”. Și când te gândești că s-a calificat, între cei patru elvețieni înscriși la start, abia după ultimul antrenament, iar acum a preluat, surâzător, ștafeta de la conaționalul Pirmin Zürbriggen, ultimul campion olimpic al țării sale…
Oficial, la 12.52, a fost desemnat câștigător, punctând în „mixed zone”: „Așa cum a fost marcată, pârtia a creat multe dificultăți. Trebuia să găsești trasa ideală, iar eu am reușit. Sunt foarte fericit, încă nici nu conștientizez prea clar ce performanță am obținut. Am, însă, tot timpul pentru asta, să savurez acest succes”.
Apoi, spre seară, s-a deplasat în piața centrală a stațiunii canadiene, unde a avut loc festivitatea de premiere. Una cu parfum elvețian, pentru că și Dario Cologna triumfase la 15 kilometri schi fond. A primit „aurul” mult visat și i s-a cântat imnul național. Eroului îi sticleau ochii de emoții, o lacrimă făcând culoar pe obrazul brăzdat de orele, zilele, anii de muncă și sacrificii. S-a manifestat fandând, precum Usain Bolt după ce și-a corectat ultimul record al sutei.
„Am luat o medalie, dar mai vreau una, la Super G. Acum, va fi mult mai ușor, pentru că m-am eliberat de presiune. Mi-ar plăcea să concurez până la Olimpiada de la Soci, în 2014”, a opinat Defago, care și-ar dori să repete „dubla” istorică bifată în 2009, când s-a impus în clasicele coborâri de la Wengen și Kitzbühel.