Editorial: „Sub pământ SRL”

Ratând obiectivul, cu sau fără Dinu Gheorghe și Viorel Moldovan, FC Brașov își privește viitorul         într-un butoi de incertitudine. La prima vedere, situația pare dramatică, pentru că sponsorii nu se înghesuie să-și vopsească imaginea în galben-negru, iar autoritățile locale au alte priorități de vreme ce nici de proiectul viitorului Stadion „Municipal”, asiduu mediatizat, nu mai par interesate.
Grav este că în județ o singură grupare se mai chinuie să țină „Steagul” fotbalistic sus, în principal cu drepturile mitice de televizare, restul picând precum popicele lovite de bila crizei, a contextului socio-politic neprielnic, dar și a indolenței, astfel că baza piramidei performanței s-a surpat. Metromul tenacelui Gabi Stan, ICIM-ul pregătit de Adrian Furnică, Tractorul vulcanicului Paul Enache, Precizia Săcele, Nitramonia Făgăraș și, mai nou, Forexul au ajuns fie în lada prăfuită a nostalgicei istorii sportive postcomuniste, fie în anonima ligă a patra, unde bătaia a fost avansată grobian, din rațiuni materialiste, la rang de artă.
În același context falimentar, cu două mici excepții, futsalul și hocheiul, celelalte discipline de echipă la nivel de seniori, cu tradiție și rezultate, agonizează trist la poalele Tâmpei. Dacă o câștigătoare a Cupei „Challenge” (2005/2006) și finalistă în Cupa EHF (2007/2008), CS Rulmentul, a ajuns să apeleze la handbaliste navetiste, trecute și de a doua tinerețe, în dorința disperată de a evita retrogradarea…
E mare păcat!