De la schiuri din secolul 18, la bicicleta lui Macedonski, până la buzduganele scheienilor

În ciuda faptului că piesele care îl compun au o valoare inestimabilă, Muzeul Olimpic al Brașovului continuă să fie inaccesibil publicului, toate exponatele fiind strânse în cutii și depozitate la Muzeul de Istorie.

Despre această adevărată istorie a sportului, președintele Clubului Olimpic Brașov, Teodor Verdeș, a povestit: „Muzeul Olimpic își are începuturile în anul 1961. De atunci am început să adunăm piese, cupe, plachete, medalii, din tot județul și din regiunea centrală a țării. În 1964 a fost deschis pentru prima dată în clădirea «Olimpia», veche din 1894. Din păcate, după doar trei ani, printr-o directivă de partid, a fost închis. După Revoluție, în 1990, profesorul Virgil Ludu, Dumitru Popescu Colibași, alături de alți membri fondatori, au constituit Clubul Olimpic din Brașov, în ideea de a-i aduna în același loc pe toți cei care au adus glorie orașului nostru și României. Normal, imediat s-a vrut reamenajarea muzeului. Numărul componentelor a crescut rapid de la 300, la 3.000 până în 1994, când acesta a fost redeschis tot la «Olimpia». Cum respectiva locație a trebuit renovată, Consiliul Județean ne-a mutat de acolo, cu promisiunea că ne va reda spațiul la finalul lucrărilor. Din păcate, acest lucru nu s-a întâmplat încă și am insistat să ne mutăm la sediul DJS, unde cred că vom ajunge în final”.

Piese vechi, de mare valoare
Despre cele mai vechi și importante piese, Teodor Verdeș a menționat: „Dintotdeauna, Brașovul a avut câteva discipline sportive care îl caracterizează, cum ar fi schiul, patinajul, înotul, scrima, ciclismul sau tirul. Avem la muzeu primele schiuri făcute în țara noastră, chiar în Brașov, pe strada Castelului. Acestea sunt din lemn de frasin și cu ele s-a mers pentru prima dată în Postăvarul, în secolul 18. Pe atunci nu erau două bețe pentru echilibru, ci doar unul lung, din bambus, cu care luai virajele. Apoi, tot la muzeu se poate observa evoluția firească a materialului de concurs din patinaj, de la patinele de os, până la cele moderne de acum, specializate pe artistic, viteză și hochei”.
Probabil, cel mai interesant exponat este un velociped cu care, în anul 1910, a fost străbătut traseul Mediaș – Brașov – Viena. Apoi, există și o bicicletă din lemn, folosită de poetul Alexandru Macedonski într-o călătorie de la Brașov la București. Nici tirul, care în secolul 18 se numea „Dare la țintă”, sau scrima nu au fost omise.
„Avem o armă extrem de veche și trei florete din 1915. Cele mai vechi piese sunt trei buzdugane din 1710, folosite de scheieni”, a adăugat interlocutorul, care a încheiat: „Pe lângă toate acestea, dispunem de copii ale medaliilor olimpice cucerite de brașovenii Lenuța Leuștean (gimnastică), Ștefan Pârvulescu și Valeriu Bularca (ambii lupte), Reka Lazar-Szabo și Mihai Covaliu (ambii scrimă). Ne mândrim și cu replici ale medaliilor cucerite la Campionatele Mondiale sau Mondiale Universitare de Papană-Cufrim (bob) sau Mihai Bâră (schi). Sunt sigur că oamenii vor să vadă aceste lucruri și sper că în cel mai scurt timp vom redeschide Muzeul Olimpic”.